Economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa, în ultimii 20 de ani, iar acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței, a afirmat directorul general al Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), Sebastian Metz, în deschiderea conferinței ”Transport și logistică în România și Republica Moldova”, organizată marți.
”Transporturile și logistica reprezintă coloana vertebrală a economiei. Fără căi ferate, șosele și porturi nu poate exista industrie, comerț sau exporturi. Ele mențin economia în mișcare și sunt esențiale pentru reziliența acesteia. În ultimii 20 de ani, economia României a crescut mai rapid decât infrastructura sa. Acum este necesară recuperarea acestui decalaj, tocmai pentru a ține pasul cu ritmul de dezvoltare al pieței”, a precizat Metz, citat într-un comunicat de presă al AHK România, transmis AGERPRES.
La rândul lor, reprezentanții Ministerului Transporturilor și Infrastructurii (MTI) au arătat deschidere pentru crearea condițiilor favorabile pentru încheierea de parteneriate public-private în România.
”Acesta ar putea deveni principalul mecanism de finanțare în viitor. Cred că firmele germane prezente astăzi aici aduc experiență, tehnologie modernă și know-how. În România prioritatea noastră este să dezvoltăm rețeaua de drumuri, să modernizăm și să reconstruim întreaga infrastructură. Vorbim atât despre infrastructura feroviară și maritimă, cât și despre cea aviatică”, a declarat Mariana Ioniță, secretar general în cadrul ministerului de resort.
Strategia de investiții a MTI prevede că, pentru această decadă, ar fi nevoie de 75 de miliarde de euro, iar până la ora actuală au fost accesate aproximativ 17,5 miliarde de euro din bani europeni. Alte surse de finanțare sunt alocările bugetare (dacă se vor aloca 2% din PIB pe următorii 10 ani), precum și împrumuturi, alături de parteneriatele public-private.
”Ne aflăm într-un moment important pentru regiunea noastră. Infrastructura de transport nu mai înseamnă doar construirea de drumuri, căi ferate și porturi. Ea ține de competitivitatea economică, reziliență, securitate și, în cazul nostru, de integrarea europeană. Țara prioritizează transportul pe cale ferată și fluvială precum și continuarea construcției Autostrăzii Unirii, iar dezvoltarea portului de la Dunăre Giurgiulești este un obiectiv important. Nu ar trebui să privim Giurgiulești, Galați și Constanța ca pe infrastructuri distincte, ci ca părți ale unui sistem logistic regional interconectat. Un astfel de sistem poate deservi nu doar Republica Moldova și România, ci și Ucraina și piața europeană în ansamblu”, a subliniat Mircea Păscăluță, secretar de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) din Republica Moldova.
Conferința a fost organizată de AHK România în cadrul unei delegații de afaceri formate din opt companii germane din sectorul transporturilor și logisticii, aflate în România și Republica Moldova în perioada 26-30 octombrie 2026.
Evenimentul face parte din Programul de dezvoltare a piețelor pentru IMM-uri al Ministerului Federal al Economiei și Energiei din Germania (BMWE) și se adresează în special întreprinderilor mici și mijlocii din Germania care doresc să își extindă activitatea în Europa de Sud-Est, să identifice noi parteneri de afaceri sau să participe la proiecte de modernizare și dezvoltare a infrastructurii de transport. Domeniile de interes pentru firmele germane sunt transportul rutier și feroviar; logistica și soluțiile de transport multimodal; transportul naval și operarea portuară; digitalizarea și tehnologiile inteligente pentru transport.
AHK România este reprezentanța oficială a economiei germane, înființată în anul 2002, și care are, în prezent, peste 700 de membri. Începând cu data de 1 ianuarie 2020, în cadrul Camerei funcționează și Centrul de competență pentru Republica Moldova, cu scopul intensificării relațiilor de afaceri între companii din România, Republica Moldova și Germania.
