Europa dispune de economii importante, însă investițiile sunt insuficiente, iar principala provocare este transformarea mai eficientă a capitalului disponibil în dezvoltare economică, în condițiile în care gospodăriile europene păstrează aproximativ 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare, a declarat joi vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.
‘Aș vrea să încep discursul meu cu un paradox european. Europa are economii importante, dar nu are suficiente investiții. Are cercetători, antreprenori și idei inovatoare, dar prea multe dintre companiile noastre caută finanțare în afara Uniunii Europene. Avem o piață de peste 450 de milioane de consumatori, dar piețele noastre financiare rămân fragmentate. Gospodăriile europene păstrează aproximativ 10.000 de miliarde de euro în depozite bancare. În același timp, raportul Draghi a identificat un necesar suplimentar de investiții de 750-800 de miliarde de euro anual pentru consolidarea competitivității europene’, a afirmat Negrescu, într-un mesaj video transmis la Forumul ‘Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est’.
Potrivit acestuia, Uniunea Europeană trebuie să dezvolte instrumente care să faciliteze accesul companiilor la finanțare și să ofere cetățenilor mai multe opțiuni pentru utilizarea economiilor.
‘Nu înseamnă că trebuie să mutăm economiile oamenilor în investiții riscante, nu trebuie să facem lucrul acesta, înseamnă însă că trebuie să construim instrumente prin care cetățenii să aibă mai multe opțiuni, iar companiile europene să poată obține finanțare acolo și atunci când au nevoie. Marea provocare a Europei nu este doar să mobilizeze mai mulți bani, dar și să transforme mai eficient capitalul disponibil în dezvoltare economică. Acesta este obiectivul Uniunii Economiilor și Investițiilor, una dintre reformele importante ale proiectului european. Și cred că pentru România și pentru Europa Centrală și de Est această reformă poate reprezenta o oportunitate istorică’, a susținut vicepreședintele Parlamentului European.
În opinia sa, dezvoltarea economiilor din Europa Centrală și de Est necesită piețe de capital mai puternice și o participare mai mare a cetățenilor la oportunitățile de investiții.
‘Timp de decenii, economiile noastre au recuperat decalajele prin investiții publice, fonduri europene și capital străin. Aceste instrumente rămân esențiale. Dar următoarea etapă de dezvoltare presupune și piețe de capital mai puternice, finanțare pentru companiile inovatoare și o participare mai mare a cetățenilor la oportunitățile economice. În România, capitalizarea pieței reglementate a ajuns la aproximativ 579 miliarde de lei la sfârșitul anului 2025, potrivit datelor ASF. Este un progres important, dar adevărata miză nu este doar valoarea companiilor listate, ci capacitatea pieței financiare de a finanța economia reală’, a explicat Negrescu.
Acesta a subliniat că digitalizarea poate facilita accesul întreprinderilor la finanțare, dar a avertizat asupra riscurilor asociate fraudelor și utilizării inteligenței artificiale.
‘Avem nevoie ca o companie românească inovatoare să poată crește în România, să obțină finanțare europeană și să devină un actor internațional, fără să fie obligată să își mute activitatea în altă parte, cum din păcate s-a întâmplat. Iar digitalizarea poate accelera acest proces. Inteligența artificială poate îmbunătăți evaluarea riscurilor, poate reduce costurile administrative și poate permite servicii financiare mai accesibile. Tehnologiile digitale pot facilita investițiile transfrontaliere și accesul întreprinderilor mici la finanțare. Dar digitalizarea aduce și o responsabilitate suplimentară, pentru că încrederea se construiește greu și se poate pierde printr-o singură fraudă, un atac cibernetic sau o decizie automatizată pe care nimeni nu o poate explica’, a avertizat europarlamentarul.
În acest context, Negrescu a atras atenția asupra amplorii fraudelor de plată și a necesității unui cadru de reglementare care să protejeze cetățenii, fără să descurajeze inovarea.
‘În 2024, fraudele de plată raportate în Spațiul Economic European au însumat 4,2 miliarde de euro. Este o cifră care arată că securitatea digitală nu mai reprezintă doar o problemă tehnică. Este o problemă economică, socială, dar și de încredere în instituții. De aceea, Uniunea Europeană a dezvoltat un cadru de reglementare care încearcă să răspundă acestor provocări. MiCA introduce reguli comune pentru piețele criptoactivelor. DORA consolidează reziliența operațională digitală a sectorului financiar. AI Act stabilește cerințe pentru utilizările inteligenței artificiale care pot afecta drepturile și interesele cetățenilor’, a precizat acesta.
Vicepreședintele Parlamentului European a pledat pentru reguli clare și proporționale, precum și pentru o aplicare unitară a legislației în statele membre.
‘Nu avem nevoie de o Europă care reglementează fiecare inovație înainte să înțeleagă potențialul, dar nici de o piață digitală în care cetățenii suportă singuri riscurile. Avem nevoie de reguli clare, proporționale, aplicate consecvent și de autorități de supraveghere capabile să țină pasul cu evoluția tehnologică. Acesta este și motivul pentru care cooperarea dintre autoritățile naționale și instituțiile europene este atât de importantă. O companie fintech care respectă regulile europene ar trebui să poată crește pe piața unică fără să întâmpine 27 de interpretări administrative diferite’, a arătat Negrescu.
Totodată, acesta a propus ca educația financiară și digitală să fie tratată drept o investiție strategică la nivel european, în condițiile în care numai o mică parte dintre cetățeni au un nivel ridicat de cunoștințe financiare.
‘Potrivit Eurobarometrului privind educația financiară, doar 18% dintre cetățenii europeni demonstrează un nivel ridicat de cunoștințe financiare. Putem avea cele mai performante aplicații și cele mai moderne platforme de investiții, dar dacă oamenii nu înțeleg diferența dintre economisire și investiție, dintre randament și risc sau dintre un produs autorizat și o promisiune frauduloasă, transformarea digitală va rămâne incompletă. De aceea propun să tratăm educația financiară și digitală ca pe o investiție strategică europeană, să o introducem mai bine în educația școlară, să sprijinim formarea adulților și să dezvoltăm programe accesibile persoanelor vulnerabile’, a afirmat europarlamentarul.
Negrescu a mai arătat că susține alocarea unor resurse financiare pentru dezvoltarea competențelor digitale, cercetării și inovării în cadrul negocierilor privind viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.
‘Nu putem cere Europei să devină lider tehnologic dacă nu investim în companiile, infrastructura și competențele care fac posibil acest obiectiv. (…) Viitorul financiar al Europei nu se va decide doar prin algoritmi, platforme digitale sau noi reglementări. Se va decide prin capacitatea noastră de a transforma tehnologia în încredere, economiile în investiții și inovarea în prosperitate’, a conchis Victor Negrescu.
Forumul ‘Finanțe Digitale în Europa Centrală și de Est’ este organizat joi, la București, de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), în colaborare cu Institutul de Studii Financiare (ISF).
