Patru candidaţi declaraţi la succesiunea secretarului general al ONU Antonio Guterres urmează să fie audiaţi săptămâna aceasta în public, o etapă preliminară înaintea desemnării celui sau celei care va conduce o organizaţie în plină furtună, relatează AFP.
Chiliana Michelle Bachelet, argentinianul Rafael Grossi, costaricana Rebeca Grynspan şi senegalezul Macky Sall urmează să fie suspus timp de trei ore fiecare, marţi şi miercuri, întrebărilor celoe 193 de ţări membre şi reprezentanţilor societăţii civile.
Este doar a doua oară când ONU organizează acest ”mare examen oral”, introdus în 2016 în vederea unei transparenţe mai mari.
Numeroase state pledează ca o femeie să preia – pentru prima oară – conducerea ONU, iar America Latină revendică postul în virtutea unei tradiţii a unei rotaţii geografice, care nu este însă mereu respectată.
Însă membrii Consiliului de Securitate al ONU – cei cinci membri permanenţi cu drept de veto, Statele Unite, China, Rusia, Regatul Unit şi Franţa – au, în realitate, viitorul candidaţilor în mână.
Viitorul secretar general urmează să fie în concordanţă cu ”valorile şi interesele americane”, a avertizat, de altfel, ambasadorul american la ONU Mike Waltz.
Cei patru candidaţi oficiali, până în prezent, la preluarea şefiei ONU – începând de la 1 ianuarie 2027 – subliniază toţi necesitatea reconsruirii încrederii într-o organizaţie bruscată şi aflată pe marginea prăpastiei crizei fnanciare.
MICHELLE BACHELET
În vârstă de 74 de ani, socialista, torturată din cauza opziţiei sale faţă de regimul lui Augusto Pinochet, a fost prima femeie preşedintă a Chile (2006-2010 şi apoi în perioada 2014-2018), devenind o personalitate politică internaţională de prim-plan.
Şefia sa a Înaltului Comisariat ONU al Drepturilor Omului (OHCHR/HCDH) (2016-2022), un post sensibil, îi aduce anumite resentimente.
China a criticat puternic un raport copleşitor pe care l-a publicat despre soarta minorităţii uigure.
Într-o scrisoare în care-şi prezintă ”viziunea” ca secretară generală, Michelle Bachelet se declară ”convinsă” că experienţa sa a ”pregătit-o să înfrunte” această epocă în care sistemul internaţional ”înfruntă provocări de o amploare, de o urgenţă şi de o complexitate fără precedent”.
Candidatura sa este susţinută de către Mexic şi Brazilia.
Ţara sa, Chile, i-a retras susţinerea după intrarea în funcţie anoului preşedinte de extremă dreapta José Antonio Kast.
RAFAEL GROSSI
Diplomat de carieră, argentinianul în vârstă de 65 de ani a intrat în lumina proiectoarelor preluând conducerea Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) în 2019.
Acest post l-a făcut să se ocupe de programul nuclear iranian şi de pericolele legate de Centrala Nucleară ucraineană Zaporojie, ocupată de către forţe ruse – două dosare fierbinţi, în care sunt implicate mai mulţi membri permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU.
În scrisoarea în care-şi prezintă candidatura, el pledează în favoarea unei ”întoarceri (a ONU) la bazele sale fondatoare: salvarea omenirii de flagelul războiului”.
Acesta este discursul purtat de administraţia lui Donald Trump, în timp ce alte state subliniază importanţa coabitării celor trei piloni ai ONU – pacea, drepturile omului şi dezvoltarea.
REBECA GRYNSPAN
O fostă vicepreşedintă a Costa Ricăi, puţin cunoscută marelui public, ea conduce Agenţia ONU a Comerţului şi Dezvoltării (CNUCED).
În această funţcie, ea a negociat în 2022, cu Moscova şi Kievul, ”Iniţiativa de la marea neagră” în vederea facilitării exportului de cereale ucrainene după invazia rusă.
Cu ajutorul poveştii sale personale – fiica unor părinţi evrei care ”abia au supravieţuit” Holocaustului şi au imigrat în Costa Rica -, ea îşi subliniază ataşamantul faţă de Charta ONU, fondată pe cenuşa celui de-al Doilea Război Mondial, ”un avertisment permament împotriva pericolelor dezumanizării, neîncrederii şi fragmentării”.
MACKY SALL
Macky Sall, în vârsră de 64 de ani, este singurul candidat care nu are legătură cu America Latină.
Fostul preşedinte senegalez (2012-2024) insistă, în ”viziunea” sa asupra legăturii intinsece între pace şi dezvoltare, prima neputând să fie ”perenă” atunci când al doilea pilon este subminat ”de sărăcie, inegalităţi, excludere şi vulnerabilitate climatică”.
Candidatura sa la şefia ONU, susţinută de Burundi, care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Africane (UA), nu este susţinută nici de către UA – 20 dintre cele 55 de ţări membre se opun – şi nici de propria ţară.
Autorităţile actuale din Senegal îl acuză de faptul că a reprimat în sânge manifestaţii politice violente soldate cu zeci de morţi, în perioada 2021-2024.
