Apriga luptă juridică dintre Elon Musk şi firma lider în domeniul inteligenţei artificiale, OpenAI, condusă de Sam Altman, s-ar putea reduce la câteva rânduri din jurnalul personal al unuia dintre directori: „Aceasta este singura şansă pe care o avem să scăpăm de Elon”, a scris Greg Brockman, preşedinte şi cofondator OpenAI, în toamna anului 2017, relatează Reuters.
„Este el oare «liderul glorios» pe care l-aş alege?” s-a întrebat Brockman.
Fragmentul din jurnalul lui Brockman face parte din miile de pagini de documente interne dezvăluite în instanţă de când Musk, unul dintre cofondatorii iniţiali ai OpenAI, a dat în judecată compania, pe directorul său executiv Altman şi pe Brockman în 2024.
Musk solicită despăgubiri de 150 de miliarde de dolari de la OpenAI şi Microsoft, unul dintre cei mai mari investitori ai săi, potrivit unei persoane implicate în caz, sumele urmând să fie direcţionate către divizia caritabilă a OpenAI.
Selecţia juriului pentru proces este planificată pentru luni la tribunalul federal din Oakland, California, iar declaraţiile de deschidere sunt aşteptate marţi.
Documentele oferă o perspectivă rară asupra ego-urilor şi personalităţilor care au modelat OpenAI pe măsură ce a evoluat de la un laborator de cercetare non-profit în apartamentul lui Brockman la un gigant tehnologic în valoare de peste 850 de miliarde de dolari. De asemenea, ele aruncă o lumină asupra modului în care directorii cu cea mai mare putere de a modela inteligenţa artificială generativă gândesc despre această tehnologie.
Procesul riscă să complice planurile OpenAI pentru o potenţială ofertă publică iniţială, punând sub semnul întrebării conducerea sa. O serie de dezvăluiri nefavorabile ar putea, de asemenea, să intensifice pesimismul crescând al americanilor cu privire la tehnologia AI în general.
REPROŞURILE LUI ELON MUSK
Cazul se concentrează pe afirmaţia lui Musk că OpenAI, Altman şi Microsoft au trădat misiunea iniţială a OpenAI ca organizaţie non-profit în beneficiul umanităţii, prin formarea unei entităţi cu scop lucrativ în martie 2019, la 13 luni după ce Musk a părăsit consiliul de administraţie al OpenAI.
Musk a afirmat că pârâţii nu l-au informat cu privire la planurile lor, i-au exploatat numele şi sprijinul financiar pentru a crea o „maşină de făcut bani” pentru ei înşişi şi spune că îi datorează despăgubiri pentru că l-au înşelat pe el şi publicul.
De asemenea, el doreşte ca OpenAI să revină la statutul de organizaţie non-profit, vrea ca Altman şi Brockman să fie demişi din funcţiile de conducere, iar Altman să fie îndepărtat din consiliul de administraţie, printre alte măsuri.
CUM RĂSPUNDE COMPANIA OPENAI
Avocaţii OpenAI ripostează că Musk este motivat de o dorinţă de a controla OpenAI şi de a-şi susţine propriul laborator de inteligenţă artificială, xAI, pe care l-a fondat în 2023, la scurt timp după ce OpenAI a lansat ChatGPT şi a declanşat boom-ul AI.
Compania afirmă că Musk a fost implicat în discuţiile privind crearea noii structuri a OpenAI şi a cerut să fie numit CEO.
Microsoft, de asemenea pârâtă în proces, neagă că ar fi colaborat cu OpenAI şi susţine că s-a asociat cu OpenAI abia după plecarea lui Musk.
MARI PERSONALITĂŢI, AŞTEPTATE SĂ DEPUNĂ MĂRTURIE
Se aşteaptă ca personalităţi importante din Silicon Valley, printre care Musk, Altman şi CEO-ul Microsoft, Satya Nadella, să depună mărturie în persoană.
Shivon Zilis, fostă membră a consiliului de administraţie al OpenAI şi mamă a patru dintre copiii lui Elon Musk, va fi probabil un martor cheie, avocaţii OpenAI susţinând că ea i-a transmis informaţii despre OpenAI lui Musk.
Procesul are loc într-un moment delicat pentru ambele părţi.
CONCURENŢĂ ACERBĂ
OpenAI se confruntă cu o concurenţă fără precedent din partea rivalilor, printre care se numără Anthropic, şi cheltuieşte miliarde pe resurse de calcul. De asemenea, se pregăteşte pentru o potenţială ofertă publică iniţială (IPO) de succes, care ar putea evalua compania la 1 trilion de dolari, potrivit Reuters.
Companiile lui Musk se confruntă cu presiuni similare. Compania sa xAI, acum integrată în compania sa de rachete SpaceX, se află cu mult în urma OpenAI în ceea ce priveşte utilizarea. SpaceX intenţionează, de asemenea, să se listeze la bursă în acest an, într-o operaţiune ce ar putea însemna cea mai mare IPO din istorie.
Conform documentelor judiciare, Musk a acordat aproximativ 38 de milioane de dolari ca finanţare iniţială către OpenAI între 2016 şi 2020, în mare parte înainte de a părăsi consiliul de administraţie.
În 2019, OpenAI s-a restructurat ca unitate cu scop lucrativ, guvernată de organizaţia non-profit. Acest lucru i-a permis să accepte fonduri de la investitori externi, rămânând în acelaşi timp responsabilă pentru misiunea iniţială a organizaţiei non-profit.
Toamna trecută, OpenAI şi-a reorganizat din nou structura pentru a deveni o corporaţie de utilitate publică, în care organizaţia non-profit şi alţi investitori, inclusiv Microsoft, deţin participaţii. Organizaţia non-profit deţine o participaţie de 26%, precum şi garanţii suplimentare în cazul în care OpenAI atinge anumite ţinte de evaluare.
Avocaţii lui Musk au calculat daunele înmulţind evaluarea OpenAI cu o parte din participaţia organizaţiei non-profit care ar putea fi atribuită contribuţiilor lui Musk. Echipa sa susţine că între 50% şi 75% din participaţia organizaţiei non-profit poate fi atribuită lui Musk.
UN „PROIECT MANHATTAN PENTRU IA”
Musk şi Altman au fondat împreună OpenAI cu scopul de a dezvolta inteligenţa artificială în beneficiul umanităţii şi pentru a respinge rivali precum Google.
Altman l-a abordat pe Musk cu această idee în mai 2015, numind-o „Proiectul Manhattan pentru IA”, arată documentele judiciare.
Implicarea lui Musk a ajutat OpenAI să atragă cercetători de top precum fostul şef ştiinţific Ilya Sutskever.
Până la jumătatea anului 2017, Musk a început să pună la îndoială viabilitatea OpenAI, ajungând la un moment dat să reţină fondurile promise, după ce a avut neînţelegeri cu Altman, Brockman şi Sutskever, conform documentelor judiciare. O sursă de tensiune a fost faptul că Musk voia să fie CEO, arată e-mailurile, ceea ce i-a neliniştit pe ceilalţi cofondatori.
Cam în aceeaşi perioadă, Brockman părea frustrat de poziţia lui Musk şi se întreba dacă transformarea OpenAI într-o companie profitabilă l-ar putea face şi pe el bogat. „Din punct de vedere financiar, ce mă va duce la 1 miliard de dolari?”, a scris el în jurnalul său. „Acceptarea condiţiilor lui Elon distruge două lucruri: capacitatea noastră de a alege (deşi poate l-am putea contrazice) şi aspectul economic”, a scris el.
Avocaţii lui Musk au evidenţiat această menţiune pentru a arăta că liderii OpenAI erau mai motivaţi de profit decât de misiune.
În ianuarie 2018, Musk părea să se fi resemnat. „OpenAI se îndreaptă spre un eşec sigur în comparaţie cu Google”, a scris Musk într-un e-mail.
La sfârşitul anului 2022, OpenAI a lansat ChatGPT.
