Guvernul Luca Niculescu propune la capitolul ‘Justiție’ din programul de guvernare o colaborare ‘loială’ cu Ministerul Public (parchete), Consiliul Superior al Magistraturii și Instanța supremă, dând asigurări că vor fi continuate investițiile pentru digitalizarea sistemului judiciar și modernizarea infrastructurii.
‘Colaborarea loială și eficientă cu CSM, ICCJ, MP, INM, SNG, Inspecția judiciară, precum și toate profesiile juridice și societatea civilă pentru îmbunătățirea cadrului legal privind eficientizarea funcționării sistemului judiciar’, se arată în programul de guvernare.
Pe de altă parte, Guvernul Niculescu promite sprijin pentru îmbunătățirea criteriilor obiective de meritocrație și experiență pentru accesul magistraților la grade profesionale superioare și la funcții de conducere.
Un alt punct trecut în programul de guvernare se referă la dezvoltarea și utilizarea instrumentelor digitale, inclusiv de AI, în sistemul judiciar și instituțiile subordonate, pentru a spori eficacitatea, transparența și securitatea juridică.
Printre măsuri se numără:
* digitalizarea sistemului judiciar ca un cadru tehnic unitar pentru dezvoltări ritmice pe termen mediu și lung la nivelul sistemului judiciar, inclusiv prin adaptarea infrastructurii hardware și software, cât și prin pilotarea unor noi soluții din sfera AI în domeniul activității judiciare, menite să accelereze redactarea încheierilor de ședință și/sau a altor acte procedurale consumatoare de timp, să asiste magistrații și personalul implicat în actul de justiție;
* dezvoltarea digitalizării la nivelul aparatului propriu al MJ prin demersuri de adoptare a unor soluții de utilizare a AI (de exemplu Chatbox, destinat aparatului administrativ sau interacțiunilor cu cetățenii);
* darea în folosință a aplicației ANC pentru soluționarea cererilor de cetățenie, dezvoltată prin PNRR, și continuarea digitalizării instituției prin utilizarea AI pentru detecția fraudelor;
* dezvoltarea digitalizării la ANP prin instrumente de AI, sisteme de supraveghere electronică moderne;
* utilizarea de instrumente AI în procesul de realizare a expertizelor criminalistice în cadrul INEC pentru eficientizarea majoră a activității.
De asemenea, se propune eficientizarea activității Administrației Naționale a Penitenciarelor prin: revizuirea și modernizarea cadrului legislativ vizând statutul polițistului de penitenciar și alte acte normative și administrative corelate; eficientizarea organizării și funcționării ANP și a unităților subordonate, schema de personal a ANP, reorganizarea structurii medicale din cele 6 penitenciare spital; implementarea sistemelor integrate de pază și supraveghere electronică în colaborare cu MAI, a sistemelor de audiere prin videoconferință, a măsurilor prevăzute în Strategia națională pentru prevenirea recidivei 2025-2029 și a măsurilor de ordin administrativ și legislativ necesare pentru creșterea veniturilor sistemului penitenciar din diverse surse.
În plus, sunt prevăzute măsuri pentru reintegrarea polițiștilor penitenciari prin acordarea dreptului de reîncadrare în sistem după pensionare cu diminuarea la 15% a pensiei, într-un termen de maxim 4 ani de la ieșirea la pensie.
Guvernul Niculescu își propune continuarea investițiilor la judecătorii și penitenciare, inclusiv construirea de sedii noi:
* continuarea demersurilor pentru realizarea Cartierului pentru Justiție din București, în cadrul proiectului finanțat de Banca Mondială (BIRD) prin realizarea exproprierii, prin proiectarea detaliată a Cartierului până în 2029 și prin planificarea execuției propriu-zise a lucrărilor începând cu 2030, pe termen mediu și lung, în funcție de cadrul bugetar și macro-economic general și de situația deficitului bugetar de stat național;
* proiectarea și execuția a 7 sedii de judecătorii și tribunale care au finanțare asigurată de la Banca Mondială până în decembrie 2030;
* continuarea execuției proiectului ‘Reparații capitale și modernizare Palatul de Justiție Cluj’, cel mai amplu obiectiv de investiții aflat în execuție în istoria Ministerului Justiției, cu atingerea unui stadiu fizic estimat de 25% până la sfârșitul anului 2026 și finalizarea investiției în anul 2028;
* creșterea gradului de execuție a proiectelor de construire a penitenciarelor Berceni și Unguriu, de la 9,75% (la sfârșitul anului 2025) la 27% până la sfârșitul anului 2026 pentru Penitenciarul Berceni și de la 17,11% la 33% pentru Penitenciarul Unguriu, cu finalizarea obiectivelor în anul 2029, respectiv 2028;
* creșterea capacității sistemului penitenciar prin finalizarea investițiilor aflate în implementare, respectiv realizarea a 1.762 locuri noi de cazare și modernizarea a 79 de locuri până la sfârșitul anului 2026, urmate de 834 locuri noi în anul 2027 și 1.988 locuri noi, respectiv modernizarea a 240 de locuri în anul 2028;
Alte măsuri avute în vedere de Guvernul Niculescu:
* aprobarea Strategiei Naționale Anticorupție 2026 – 2030;
* aprobarea Strategiei Naționale de Reabilitare a persoanelor față de care s-au dispus sancțiuni și măsuri comunitare 2026 – 2030;
* reorganizarea instituțională a Ministerului Justiției și a instituțiilor subordonate, respectiv a Administrației Naționale a Penitenciarelor, Direcției Naționale de Probațiune, a Autorității Naționale pentru Cetățenie și a Oficiului Național al Registrului Comerțului;
* luarea tuturor măsurilor administrative și finalizarea proiectului unei Agenții Naționale pentru protecția victimelor, instrument de asigurare a unui cadru unitar pentru protecția victimelor tuturor infracțiunilor;
* elaborarea proiectelor pentru degrevarea sistemului judiciar și pentru consolidarea mecanismului de justiție alternativa, pentru finanțarea sistemului judiciar;
* îmbunătățirea cadrului legislativ pentru asigurarea celerității judiciare, degrevării instanțelor și parchetelor și susținerii accesului la justiție, cu privire la: ajutorul public judiciar pentru persoane fizice și juridice; ajutorul public extrajudiciar; mijloace alternative de soluționare a disputelor;
justiția digitală și soluționarea la distanță a litigiilor; modificarea cadrului procedural și de competență a organelor judiciare;
* luarea măsurilor, în cadrul colaborării instituționale, pentru îmbunătățirea cadrului legislativ prin accelerarea transpunerii directivelor europene, precum: 2025/25 privind extinderea și îmbunătățirea utilizării instrumentelor digitale în domeniul dreptului societăților; 2024/1712 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane și protejarea victimelor acestuia; 2024/1260 privind recuperarea și confiscarea activelor provenite din infracțiuni; 2024/1385 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice; 2026/799 privind armonizarea anumitor aspecte ale normelor de drept în materie de insolvență;
* analiza cadrului normativ în vederea eficientizării punerii în executare a hotărârilor judecătorești;
* luarea măsurilor necesare pentru accelerarea realizării recomandărilor formulate în Rapoartele anuale privind statul de drept;
* adoptarea Strategiei naționale privind recuperarea creanțelor provenite din infracțiuni 2026-2030;
* reevaluarea hărții judiciare a judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii pentru eficientizarea actului de justiție;
* reglementarea mecanismelor legale de asigurare a volumului optim de activitate pentru magistrați în vederea asigurării unui timp rezonabil de soluționare a fiecărei cauze; introducerea unor proceduri adecvate de filtrare a sesizării instanțelor si parchetelor, apte să conducă la reducerea numărului de cauze care nu necesită o soluționare judiciară.
