Reinstituirea valorile umanismului într-o societate digitalizată, marcată de tensiuni sociale, conflicte geopolitice și polarizări ale sferei publice, măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale, de protejare și valorificare a patrimoniului, de promovare a culturii contemporane și, de asemenea, de impulsionare a diplomației culturale se numără printre obiectivele generale regăsite în programul de guvernare propus de premierul desemnat, Adrian Veștea.
Potrivit documentului, se are în vedere reinstituirea valorilor vieții culturale și a demnității vieții artiștilor și operatorilor culturali, postulând un model al guvernării care plasează în centrul său domeniul cultural ca platformă de coeziune socială, cooperare și stimulare a sensibilității istorice și empatiei umane.
Guvernul va urmări combaterea mentalităților și practicilor care au redus profesionalizarea artistului la un proces relativ la o piață independentă, în care munca este orchestrată sezonier și fragmentar, prin proiecte pe termen scurt și mediu; stimularea proiectelor pe termen lung pentru educația culturală, activitatea culturală și consumul cultural, recuperând relația dintre autorii actului cultural, instituții publice și private și public.
Corelarea soluțiilor pentru combaterea inegalităților sociale și a consumului scăzut de produse culturale, digitalizarea formelor de patrimoniu cultural tangibil și valorificarea patrimoniului intangibil ca soft-power în relațiile diplomatice și în procesele de incluziune socială și dezvoltarea campaniilor de promovare a artiștilor români și reconfigurarea vocației culturale a României pe scena diplomației europene sunt alte obiective generale ale domeniului cultural.
Între reformele propuse se numără revizuirea rolului și sarcinilor ministerului de resort, cu accent pe mobilizarea și capacitarea politicilor culturale în procesul de dezvoltare a unei societăți în care corespondențele dintre cultura publică și cea privată să sprijine un contract social axat pe valori precum solidaritatea, creativitatea, performanța și diversitatea.
Prin aceasta, se urmărește ca statul român să: devină generatorul unei politici pro-europene în sectorul cultural, al unei strategii bazate pe criterii de performanță, corelate cu dezvoltarea sustenabilă a României prin mobilizarea capitalului cultural creativ; să își asume rol activ în raport cu dezvoltarea, promovarea sau exploatarea inteligentă a oportunităților din domeniul cultural, valorificând sectoarele culturale și industriile creative în mod egal; să își îndeplinească rolul de construire și armonizare a cadrului legislativ și rolul de monitorizare a domeniului, să colaboreze și să se consulte periodic cu autorități centrale/locale; să își îndeplinească sarcinile rezultate din acorduri și măsuri adoptate de stat la nivelul Consiliului Europei și cele ale Uniunii Europene.
De asemenea, ministerul de resort va trebui să cunoască și să respecte prioritățile culturale europene și să genereze programe de colaborare cu autorități și instituții din spațiul comunitar; să asigure cotutelă cu Ministerul Educației pentru coordonarea învățământului superior artistic și vocațional pentru o mai bună adecvare la necesarul forței de muncă specializate, stimularea antreprenoriatului creativ, să efectueze analiza și cartografierea infrastructurii culturale naționale, a echipamentelor, a cheltuielilor pe categorii, analiza resursei umane existente – în vederea obținerii unei imagini corecte și complete a domeniului Culturii și finalizării procesului de descentralizare.
Programul prevede și eficientizarea activității instituțiilor care administrează fondurile colectate din contribuții – obligație legală (CNC, AFCN, INP) în vederea creșterii eficienței utilizării acestor resurse.
Totodată, se are în vedere creșterea accesului echitabil la cultură și a implicării acesteia în societate – construirea unei politici culturale naționale în care să fie expres menționate funcțiile culturii, ale rolului social și civic, precum și ale rolului de factor de dezvoltare locală și regională (potențialul economic neexplorat al culturii), principiile și obligațiile statului față de cultura publică, precum și recunoașterea culturii private (industrii de divertisment, antreprize, ONG-uri de intervenție pentru educație culturală etc.
Aceasta se va realiza prin: adoptarea clasificării resurselor pe categorii și plasarea organizațiilor, profesioniștilor, a instituțiilor publice și a bunurilor culturale de consum generate la nivel național pe sectoare creative dinamice pentru a deveni motoare de dezvoltare cu rol de prezervare a formelor de expresie culturală identitare – sectoare culturale creative (SCC); creșterea accesului la cultură prin programe naționale susținute, destinate: mediului rural și urbanului mic, implementării politicii naționale privind ‘educația prin cultură’, încurajării lecturii (inclusiv pe suport electronic), diversificării formelor de finanțare actuale; dezvoltării componenței cultural-artistice susținute pentru toate politicile publice și programele destinate prevenirii și combaterii consumului de droguri, a dependenței de jocuri de noroc, a violenței domestice și dezinformării.
Documentul mai prevede asigurarea eficientizării actului cultural (de drept public sau privat) prin eliminarea barierelor de consum identificate la nivel național: geografice (de acces) – o răspândire echilibrată a ofertei la nivel teritorial; economice – legate de costurile bunurilor culturale oferite prin sistemul instituțiilor publice; sociale și educaționale – includerea în programele educaționale a ofertelor pentru patrimoniu, carte/biblioteci, artele spectacolului, arte vizuale, educație media – ca bază de alfabetizare culturală națională, precum și diminuarea cheltuielilor de divertisment public gratuit.
Reconstruirea managementului cultural (pregătire și competențe asociate similare cu cele din restul Europei) și eliminarea suprapunerii nivelurilor de decizie (criteriul profesionalizării și competențelor asociate guvernanței culturale) se vor realiza prin: creșterea capacităților administrative ale instituțiilor culturale prin reconsiderarea cadrului legislativ al selecției și responsabilizării managerilor instituțiilor de cultură și organizarea concursurilor de management în situațiile de interimat; responsabilizarea directă a managerilor și transparentizarea bugetelor instituțiilor publice de cultură și stimularea managementului resurselor prin acordarea dreptului de reținere și utilizare a unei cote-părți din veniturile rezultate din exploatarea bunurilor aflate în administrare.
Între acțiunile pe termen mediu, programul include mutarea accentului de pe ‘cultura instituționalizată’ și valorificarea culturii ca domeniu generator de profit, corelate cu reintegrarea organizațiilor publice de media în politicile culturale care va fi realizată prin reconsiderarea raportării culturii publice la legislația administrației publice și a normativelor pentru servicii publice (de la Codul muncii și Codul administrativ până la legile speciale); perfecționarea profesioniștilor și specializarea tinerilor absolvenți de studii universitare pentru a urma o carieră în domeniul culturii prin eliminarea inechităților de salarizare persistente și implementarea unei grile de salarizare stimulativă pentru specialiștii din sector; diminuarea angajărilor în sistem prin raporturi juridice de muncă și facilitarea atragerii specialiștilor din sfera profesiilor creative independente concomitent cu operaționalizarea statutului lucrătorului cultural profesionist și a unui sistem de protecție socială dedicat și cu încurajarea optării pentru profesii libere și pentru reintroducerea competitivității în profesiile culturale.
În același cadru programul include auditarea instituțiilor cu infrastructură excesivă în raport cu producția bunurilor culturale/artistice/mediatice atât în cadrul organizațiilor/structurilor instituționale tipice, cât și în cazul celor atipice; trecerea la un sistem de subvenționare a organizațiilor de media publică, bazată pe venituri realizate prin contribuția beneficiarilor, completată cu alocări din fonduri publice, degrevarea bugetului de stat; implementarea instituției transferului de credite, în funcție de interes și importanță locală, județeană, națională, complementar de către autoritatea locală, județeană sau centrală/ministerul de linie, după caz, cu posibilitatea pierderii cofinanțării în situații relevante prin criteriile măsurabile de performanță; clasificarea instituțiilor publice de cultură în categoriile legilor speciale și reorganizarea instituțiilor artificial create.
Va fi realizată revitalizarea patrimoniului cultural al României prin continuarea și dezvoltarea investițiilor în patrimoniul mobil/imobil național, inclusiv cel aflat în proprietate privată: fonduri rambursabile: ratificarea prin lege a Proiectului ‘Temelii culturale’, aprobat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru refacerea patrimoniului imobil și îmbunătățirea accesului la cultură; fonduri nerambursabile: includerea unui program RO-CULTURA în memorandumul de înțelegere cu privire la următorul mecanism financiar SEE 2021-2028; sprijinirea proiectelor și investițiilor în patrimoniul cultural, inclusiv cele dedicate minorităților; stimularea diversității culturale prin susținerea și finanțarea artiștilor, proiectelor culturale și a instituțiilor de spectacole; continuarea reabilitării, consolidării unor clădiri/monumente reprezentative având înrâurire asupra patrimoniului cultural național, inclusiv cele dedicate minorităților; alocarea resurselor financiare pentru realizarea, sprijinirea funcționării instituțiilor culturale prevăzute în PNRR.
În program este prevăzută și continuarea schemelor de ajutor de stat pentru producția, distribuția și exploatarea de opere audiovizuale, încurajarea extinderii și modernizării rețelei naționale de săli de cinematograf prin: continuarea susținerii sectorului cinematografic și atragerea de investitori străini și crearea de noi oportunități pentru industria de film și finanțarea instituțiilor publice de spectacole aflate în subordinea autorităților administrației publice locale.
Totodată, Guvernul Veștea mai propune: digitizarea patrimoniului cultural național prin implementarea proiectelor pentru realizarea unei platforme naționale comune pentru furnizarea de servicii publice digitale în domeniu patrimoniului cultural; îmbunătățirea și operaționalizarea sistemului electronic de consultare publică (SeCoPu); dezvoltarea de instrumente digitale interoperabile de colectare a datelor din sectoarele culturale și creative; dezvoltarea sistemului digital pentru procesele de finanțare a culturii (SDFC) pentru utilizarea lui de cât mai multe autorități finanțatoare din sectorul cultural; digitalizarea activității administrative a ministerului și ale instituțiilor aflate sub autoritatea sa și digitalizarea integrală, la nivel național, a sistemului de ticketing pentru activitățile culturale.
Citiţi şi:
*Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor – priorități în Justiție
*Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială
*Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române
*Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor
*Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare
*Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE – prioritate în politica externă
*Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii
*Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră
*Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei
*Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne)
