Protejarea puterii de cumpărare a populației, creșterea salariului minim de la 1 iulie 2026 și sprijinirea categoriilor vulnerabile se numără printre obiectivele generale cuprinse în programul de guvernare propus de prim-ministrul desemnat Adrian Veștea pe domeniul ‘Muncă, familie, tineret și solidaritate socială’.
Documentul mai prevede obiective ce vizează compensarea efectelor inflației asupra persoanelor cu venituri reduse, mamelor, veteranilor și persoanelor cu dizabilități, alături de modernizarea serviciilor publice de ocupare, stimularea angajării tinerilor, combaterea muncii nedeclarate prin actualizarea legislației muncii în acord cu realitățile economice și consolidarea dialogului social și a negocierii colective.
De asemenea, se are în vedere digitalizarea sistemului public de pensii pentru eficiență și acces facil la servicii, promovarea incluziunii persoanelor cu dizabilități prin angajare asistată și tehnologii adaptate, dar și asigurarea accesului echitabil al tinerilor la educație, locuire și inițiative antreprenoriale.
Un alt obiectiv vizează consolidarea protecției copilului prin intervenții digitale, prevenție și profesionalizarea personalului.
În zona de reforme, documentul prevede realizarea și implementarea noii legi a salarizării unitare în sectorul public, ‘cu respectarea principiilor echității, transparenței, sustenabilității financiare și a dialogului social în conformitate cu cerințele din Planul Național și Redresare și Reziliență’.
Alte reforme prevăzute în document vizează: implementarea și monitorizarea Planului de acțiune pentru promovarea negocierilor colective 2026-2030 și elaborarea Strategiei Naționale Anti-Sărăcie pentru perioada 2028-2034, cu 3 milioane de euro din fonduri europene.
În document se mai menționează tot la capitolul reforme: transpunerea și implementarea Directivei UE 2024/2831 pentru protejarea lucrătorilor în ceea ce privește munca pe platforme digitale; clarificarea muncii dependente și combaterea utilizării abuzive a formelor independente de activitate; transferul unor atribuții și competențe în domeniul tineretului, către consiliile județene și consilii locale, precum și a resurselor necesare exercitării acestor atribuții, resurse umane financiare și materiale și elaborarea Legii tineretului, respectiv crearea unui cadru juridic unitar și coerent care să reglementeze drepturile, responsabilitățile și sprijinul acordat tinerilor.
În domeniul ocupării sunt prevăzute șase măsuri, prima dintre ele vizează o subvenție de 2.250 lei/lună/angajator timp de 12 luni dacă angajează părinți cu trei sau mai mulți copii. De asemenea, sunt prevăzute prime 1.000 lei/lună pentru mame active pe piața muncii, respectiv pentru femei cu trei sau mai mulți copii angajate sau cu activitate independentă (12 luni); posibilitate legală pentru bunici angajați de a beneficia de concediu în locul părinților. ‘Sprijinirea familiilor prin flexibilizarea modului de îngrijire a copilului în primii doi ani de viață, în special în contextul în care părinții revin mai devreme în câmpul muncii sau nu pot beneficia de concediu. Măsura vizează și valorizarea rolului activ al bunicilor în viața copilului și în echilibrul familial’, se arată în document.
O altă măsură în domeniul ocupării vizează revenirea părinților în muncă part-time cu păstrarea indemnizației 50% – contract maximum patru ore pe zi cu jumătate din indemnizație, pentru stimularea inserției pe piața muncii și asigurarea unui echilibru adecvat între viața profesională și responsabilității de părinte.
Documentul mai prevede și extinderea acordurilor bilaterale între România și alte țări și se operaționalizează sistemul de înregistrare a acestora în platforma www.workinromania.gov.ro, precum și implementarea și monitorizarea Programului Primul Loc de Muncă în vederea facilitării tranziției tinerilor de la educație la ocupare și reducerea numărului de tineri NEET.
În domeniul muncii și dialogului social, se prevede reorganizarea ANC și consolidarea rolului comitetelor sectoriale e conform OCDE, combaterea hărțuirii la locul de muncă prin armonizarea cu Convenția OIM 190/2019 și aplicarea mecanismului predictibil de stabilire a salariului minim adecvat, prin implementarea Directivei UE 2022/2.041 transpuse în legislația din România.
De asemenea, o altă măsură vizează combaterea muncii la negru/gri prin eliminarea formelor mascate de angajare. ‘Stoparea fenomenului actual de promovare a unor forme mascate de ocupare precum microîntreprinderi, persoane fizice autorizate sau contractele de drepturi de autor’, se precizează în document.
Potrivit documentului, se dorește adoptarea unui pachet legislativ de mobilitate pentru angajați, la nivel național, prin regândirea sistemului de facilități pentru angajați pentru a permite mobilitatea forței de muncă în țară și integrarea tinerilor pe piața muncii, respectiv acordarea de sprijin pentru transport, cazare, integrare tineri și reveniți.
În domeniul muncii și dialogului social se menționează și un audit participativ la cheltuieli publice cu implicarea sindicatelor, patronatelor și societății civile. Documentul face referire la crearea unui mecanism democratic de control care poate identifica risipele și propune corecții, fără a compromite calitatea serviciilor oferite cetățenilor. Măsura răspunde atât cerințelor de responsabilitate fiscală, cât și celor de implicare activă a comunității în deciziile care le afectează direct viața.
Alte măsuri prevăzute: revederea regimului sancționator, pentru întărirea disciplinei în zona de respectare a drepturilor salariaților și de relaxare a regulilor de autorizare și funcționare a companiilor, echilibrarea relației stat-angajator printr-un sistem de sancțiuni mai coerent, care să apere drepturile salariaților, dar să nu sufoce mediul privat cu birocrație excesivă; consolidarea negocierii colective la nivel național; modernizarea Inspecției Muncii pentru consolidarea protecției salariaților, creșterea conformării cu legislația muncii și eficientizarea activităților de control și prevenție.
Citiţi şi:
*Program de guvernare/ Secții specializate pentru mediul de afaceri, digitalizarea instanțelor – priorități în Justiție
*Program de guvernare/Prioritizarea și finalizarea proiectelor din programele naționale, foaie de parcurs privind reforma administrativ-teritorială
*Program de guvernare/Premierul desemnat mizează pe dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române
*Program de guvernare/ Sănătate: Acces echitabil la servicii; o nouă politică de preț a medicamentelor
*Program de guvernare/Crearea unei platforme unice pentru toate serviciile publice, obiectiv central în digitalizare
*Program de guvernare/ Consolidarea triadei strategice: parteneriatul cu SUA, NATO și UE – prioritate în politica externă
*Program de guvernare/Modernizarea sistemului de irigații, creșterea producției interne și reducerea importurilor de alimente, obiective în domeniul agriculturii
*Program de guvernare/ Creșterea graduală a cheltuielilor de apărare și consolidarea posturii de pilon de stabilitate la Marea Neagră
*Program de Guvernare/Deficitul bugetar cash trebuie redus la 127 miliarde lei; traiectoria vizează 110 miliarde lei
*Program de guvernare/ Creșterea capacității de analiză integrată a datelor operative pentru anticiparea amenințărilor (Afaceri Interne)
*Program de guvernare/Măsuri de creștere a accesului echitabil la cultură și educație prin cultură pentru toate categoriile sociale
*Program de guvernare/Absorbția a 100% din granturi și maximizarea tragerilor din împrumuturi – țintele pentru MIPE
*Program de guvernare/ Atingerea până în 2030 pentru Educație a țintei de 15% din bugetul general consolidat
*Program de guvernare/Reobținerea perspectivei stabile de rating trebuie să fie principalul obiectiv într-un orizont de maximum un an
