Fostul ministru al Energiei Sebastian Burduja, consilier onorific al premierului interimar Ilie Bolojan, afirmă că proiectul care vizează realizarea mini-reactoarelor nucleare la Doiceşti nu exclude retehnologizarea reactorului 1 de la Cernavodă şi nici construcţia reactoarelor 3 şi 4, proiectul care vizează SMR Doiceşti fiind al treilea după cele de la Cernavodă. Fostul ministru susţine că, fără a fi văzut datele finale privind Doiceşti, ”bănuieşte” că proiectul este ”fezabil”, din moment ce a fost aprobat de ministerul de resort, după ce el nu a mai fost ministru.
“Am vorbit de mai multe ori cu prim-ministrul Ilie Bolojan pe acest subiect şi o să vă spun ce i-am spus şi dânsului şi ceea ce am spus şi public. Menţionez că pe mandatul meu proiectul a avansat de la prefezabilitate la fezabilitate. Este un proiect parte din programul nuclear românesc şi din parteneriatul strategic cu Statele Unite. Nu s-a pus niciodată problema de a se face SMR-urile şi de a nu se face unităţile 3 şi 4 (de la centrala nucleară de la Cernavodă – n.r.). Din contră, ordinea de prioritate valabilă în toate documentele strategice este următoarea: retehnologizarea unităţii 1 (de la Cernavodă – n.r.) pentru încă 30 de ani, contract semnat de mine, finalizarea unităţilor 3 şi 4, de asemenea contracte semnate pe mandatul meu după 20 de ani de blocaje şi în al treilea rând acest proiect al SMR-urilor. Fiind o tehnologie nouă, ea este mai scumpă decât un reactor convenţional, fiind şi primele module dintr-o serie pe care ne-o dorim foarte lungă”, a afirmat Sebastian Burduja, vineri seară, la Antena 3.
El a spus că a aflat din presă că proiectul de la Doiceşti a fost “aprobat pentru investiţie” în mandatul ministrului PSD Bogdan Ivan, care a demisionat recent.
“Eu, fără să văd studiul final de fezabilitate, că nu mai eram ministru de vreo jumătate de an, mă gândesc că această decizie s-a luat pe baza unor indicatori şi pe baza unei analize cost-beneficiu din care nu poate rezulta altceva decât o rentabilitate pozitivă, că altfel ministerul nu avea cum să aprobe această investiţie. (…) Bănuiesc că este fezabil (proiectul de la Doiceşti – n.r.), că nu am văzut datele finale, ăsta e adevărul”, a adăugat Burduja.
Burduja a mai spus că, în opinia sa, Doiceşti “nu este un proiect care trebuie politizat” şi este un proiect care, în acest moment, nu a fost oprit, un proiect scump, pentru care România “are nevoie de sprijinul partenerului strategic”.
În 15 mai, Ilie Bolojan a dat un exemplu de ce a găsit în “cămara”, unde afirmase, în ultima perioadă, că a aprins lumina, el arătând că reactorul SMR de la Doiceşti a consumat peste 240 de milioane de dolari şi “vom rămâne cu un teren şi cu nişte hârtii”.
El este de părere că responsabilă pentru eşecul proiectului care viza realizarea mini-reactoarelor nucleare de la Doiceşti este conducerea Nuclearelectrica, pentru că nu s-a asigurat că investiţiile făcute au un rezultat viabil.
El a arătat că sute de milioane de euro au fost investiţi pentru un teren, realizarea unor documente, pentru ca, în final, să se constate că investiţia necesară punerii în practică a proiectului este una uriaşă, iar preţul la care energia nucleară ar fi fost produsă este mai mare decât cel din piaţă.
“Mie mi s-a părut responsabil că, dacă îţi respecţi partenerii, să-i informezi. Aşa cum am făcut eu cu Ambasada Statelor Unite. Acest proiect are nişte probleme, ar fi bine să-l analizăm cât se poate de atent”, a adăugat Bolojan.
Fostul ministru PSD al Energiei Bogdan Ivan a răspuns criticilor premierului interimar Ilie Bolojan referitoare la proiectul reactoarelor modulare mici de la Doiceşti, precizând că nu este un proiect politic, ci unul strategic.
“Un proiect de energie nucleară nu e un drum comunal sau un cămin cultural. Este una dintre cele mai sofisticate tehnologii din toate timpurile”, i-a transmis el lui Bolojan.
Nuclearelectrica a arătat, într-un document privind stadiul derulării proiectului, transmis Bursei de Valori Bucureşti, proiectul Reactoarelor Modulare Mici – Doiceşti are un potenţial enorm de dezvoltare a industriei nucleare româneşti, a Nuclearelectrica, a lanţului de furnizare, a sistemului educaţional asociat, al atragerii de investiţii.
Ulterior, Compania de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare de la Cernavodă, care deţine 50% din capitalul societăţii de proiect RoPower Nuclear SA, înfiinţată pentru implementarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doiceşti, cu tehnologia dezvoltată de americanii de la NuScale, a transmis că, pentru finanţarea proiectului, are în vedere atragerea de noi investitori, interes deja exprimat, accesarea de credite de la agenţii de export, de granturi şi alte surse.
“Proiectul SMR este conform planificării ca buget şi etape, considerat robust din punct de vedere al securităţii nucleare, respectat în plan internaţional, cu interes din partea comunităţii investitorilor (investitori în camera de date), dezvoltat în echipe mixte de specialişti România – SUA, cu atenţie maximă acordată dezvoltării unui proiect reper pentru industria nucleară, implicit eficientizare maximă a costurilor”, a menţionat compania, adăugând că “proiectele energetice strategice sunt şi trebuie să fie transpartinice, dezvoltate strict în interesul României”.
