Una dintre cele mai importante analize ale sistemului juridic, Raportul privind starea justiţiei pentru anul 2025, urmează să fie adoptată joi de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), cu o întârziere de aproape jumătate de an. Documentul este o radiografie care ar trebui să contribuie la optimizarea activităţii instanţelor.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat în şedinţa din 18 septembrie 2025 o notă, transmisă magistraţilor cu opt zile înainte.
Pe două pagini, erau enumerate propuneri referitoare la structura Raportului privind starea justiţiei pentru anul în curs.
Conform legii, CSM elaborează anual un astfel de document şi unul despre activitatea proprie. Le prezintă apoi Camerelor reunite ale Parlamentului României, până pe 15 februarie a anului următor. Ulterior, sunt publicate în Monitorul Oficial al României şi pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.
Radiografie a sistemului, raportul este “relevant în mod deosebit pentru analize pe termen mai lung ale încărcăturii instanţelor şi parchetelor, în scopul echilibrării volumului de activitate şi al optimizării schemelor de personal”, după cum recunoştea judecătoarea Elena Costache, fosta preşedintă a CSM, în hotărârea adoptată în 18 septembrie 2025.
Faptul că la jumătatea lunii septembrie, cu mai bine de trei luni înainte de finalul anului, se discuta despre structura analizei CSM părea să arate că documentul va fi finalizat la timp.
Termenul legal, de 15 februarie 2026, a fost depăşit însă fără ca vreun rând din analiza activităţii justiţiei în 2025 să ajungă în Parlament.
Au trecut apoi lunile martie, aprilie şi mai. În prezent, la aproape o jumătate de an distanţă faţă de termenul limită, documentul abia se discută în interiorul CSM.
Dat fiind că este vacanţă parlamentară, deputaţii şi senatorii nu îl vor putea analiza mai devreme de toamnă.
La ce foloseşte Raportul privind starea Justiţiei
“Raportarea a fost introdusă în lege ca o formă de responsabilizare a Justiţiei, prin transparentizare, şi ca o formă de colaborare între puterile statului”, a explicat pentru News.ro judecătorul Cristi Danileţ, fost membru CSM.
“Practic, raportul ar însemna să se adune lucrurile pozitive şi negative din justiţie, într-un document oficial, trimis la Parlament, iar acesta să le discute, să fie analizate modificări legislative ori de fonduri etc”, a adăugat acesta.
Utilitatea documentului este recunoscută şi de actualii membri CSM, care critică unele lacune legislative, pe care le-ar putea însă discuta în Parlament, dacă raportul ar ajunge să fie supus dezbaterii.
“Legea nu cuprinde niciun fel de prevederi referitoare la conţinutul acestui raport, astfel că, în general, acest document a fost întocmit pornind de la modelele de redactare ale rapoartelor de activitate ale instanţelor utilizate de-a lungul timpului”, susţinea judecătoarea Elena Costache, fosta preşedintă a CSM, în hotărârea adoptată în 18 septembrie 2025.
“În general, raportul s-a dovedit util, de-a lungul anilor, din perspectiva datelor statistice pe care le cuprinde, atât sub aspectul activităţii instanţelor şi parchetelor, cât şi din perspectiva resurselor umane, fiind relevant în mod deosebit pentru analize pe termen mai lung ale încărcăturii instanţelor şi parchetelor, în scopul echilibrării volumului de activitate şi al optimizării schemelor de personal”, recunoştea Costache.
Încărcarea instanţelor şi lipsa acută de personal sunt principalele probleme ridicate în ultimii ani de magistraţi. S-a ajuns astfel ca unele instanţe, cum ar fi Secţia de contencios administrativ şi fiscal de la Tribunalul Galaţi, să funcţioneze cu doar o cincime din necesar. Drept urmare, termenele de judecată se dau în 2029, peste trei ani.
De ce nu este publicat încă Raportul privind starea justiţiei în 2025
“Pornind de la modelele de redactare ale rapoartelor de activitate ale instanţelor utilizate de-a lungul timpului”, după cum susţinea judecătoarea Elena Costache, fosta preşedintă a CSM, analiza anuală a Consiliului se bazează pe sintezele Curţilor de Apel din ţară.
Nu e nevoie de prea multe degete pentru a număra instanţele care au adoptat şi publicat până pe 15 februarie documentele privind propria activitate.
De exemplu, Curtea de Apel Constanţa a făcut-o, la limită, pe 13 februarie 2026.
Cele mai multe au depăşit termenul.
Curtea din Timişoara a prezentat documentul pe 6 martie 2026, cea din Craiova – pe 11 martie, la Iaşi, pe 16 martie.
Sunt şi curţi de apel la care timpul raportării s-a oprit în loc, în urmă cu mai mulţi ani. Pe portalul celei din Bucureşti, ultimul extras din raportul de activitate vizează anul 2023, la Alba Iulia – anul 2020.
În contextul în care Raportul privind starea justiţiei pentru anul 2025 este “relevant, în scopul echilibrării volumului de activitate şi al optimizării schemelor de personal”, după cum recunoştea fosta preşedintă a CSM, Elena Costache, News.ro a întrebat reprezentanţii Consiliului care sunt motivele pentru care nu au fost îndeplinite aceste condiţii legale, cine anume se face vinovat şi ce sancţiuni riscă pentru neonorarea sarcinilor de serviciu.
“Prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 125/ 18.09.2025 (prezentată la începutul articolului, n.r.) a fost aprobată structura Raportului privind starea justiţiei pe anul 2025, acesta aflându-se pe circuitul administrativ, în vederea adoptării”, a transmis pentru News.ro judecătoarea Daniela Ioana Stăncioi, şefa Serviciului de informare publică a CSM.
Doar atât.
Justiţie în varianta festina lente
Pe ordinea de zi a şedinţei plenului CSM din 9 iulie 2026 se află şi adoptarea documentului. Dată fiind vacanţa parlamentară, nu poate fi trimis către comisii mai devreme de luna septembrie.
“Nu există sancţiune (pentru întârziere, n.r.) însă, din perspectivă comunicaţională, este încă o dovadă a lipsei de transparenţă a CSM, mai cu seamă din perspectiva Secţiei pentru judecători”, a declarat pentru News.ro judecătoarea Andrea Chiş, fostă judecătoare şi membră a Consiliului Superior al Magistraturii (2017-2023), profesoară de drept la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca.
“Această secţie a anunţat intenţia de normare a activităţii judecătorilor, or aceasta nu se poate face fără să se cunoască public volumul de activitate pe instanţe şi pe judecător şi măsurile luate până acum, incluzând digitalizarea şi utilizarea AI – cel puţin pentru a sintetiza susţinerile părţilor, pentru redactarea hotărârilor judecătoreşti în termen şi soluţionarea cu celeritate a cauzelor”, explică Andrea Chiş.
“Când nu publici date oficiale în termenul prevăzut de lege, creezi aparenţa că ascunzi ceva şi scazi încrederea publică în activitatea instituţiei – CSM, cu posibile consecinţe asupra încrederii în sistemul judiciar”, mai spune Chiş.
Prezentarea şi publicarea cu mare întârziere de către CSM a rapoartelor privind starea justiţiei nu este o excepţie, ci o practică, în ultimii ani.
Deşi borna datei de 15 februarie, până la care ar trebui prezentat raportul în Parlament, este stabilită prin lege, reprezentanţii CSM o ignoră constant.
Sinteza pentru 2024 a fost publicată pe 4 noiembrie 2025 (întârziere de aproape nouă luni), cea pentru 2023 a fost prezentată pe 19 iunie 2024 (o întârziere de patru luni), iar raportul aferent anului 2022 – pe 5 octombrie 2023 (opt luni peste termenul legal).
“Personal, sunt pentru responsabilizarea justiţiei, pentru transparenţă maximă, dialog între puteri”, spune pentru News.ro judecătorul Cristi Danileţ, fost membru CSM.
“În momentul de faţă, la noi Justiţia se crede deasupra celorlalte puteri ale statului, deci nu ar avea de ce să dea socoteală Parlamentului sau Executivului. Cei din CSM sunt plini de aroganţă faţă de celelalte puteri ale statului şi cred că nici nu vor să provoace un dialog între puterile statului. Mai degrabă CSM operează cu scrisori, cu ameninţări, cu ultimatumuri. Este un infantilism instituţional amestecat cu aroganţă cronică”, este de părere Danileţ.
