Ministrul interimar al Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a transmis, marţi, în cadrul reuniunii Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene, de la Bruxelles, că este nevoie de o adaptare a capacităţilor europene şi aliate de combatere a ameninţărilor aeriene ruseşti. Intervenţia oficialului român vine pe fondul recentelor pătrunderi neautorizate ale dronelor Federaţiei Ruse în spaţiul aerian naţional, în contextul agresiunii Moscovei împotriva Ucrainei.
Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Apărării Naţionale, ministrul interimar Radu Miruţă a participat marţi, la Bruxelles, la Reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE), desfăşurată în formatul miniştrilor apărării.
“Mesajul principal al României a fost legat de importanţa recalibrării, la nivel european şi Aliat, a capabilităţilor de combatere a ameninţărilor aeriene generate de acţiunile Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, în contextul recentelor incidente cu drone ruseşti care au pătruns neautorizat în spaţiul aerian naţional”, se arată în comunicatul citat.
Sursa citată menţionează că agenda reuniunii a inclus teme de actualitate privind securitatea europeană şi consolidarea capacităţii de apărare a UE, cu accent pe evaluarea ameninţărilor la adresa securităţii europene, continuarea sprijinului militar acordat Ucrainei, situaţia de securitate din Orientul Mijlociu şi creşterea gradului de pregătire în domeniul apărării la nivel european.
În contextul schimbului de opinii cu privire la Analiza Integrată a Ameninţărilor (comprehensive Threat Analysis), ministrul Apărării Naţionale a salutat documentul actualizat la nivelul UE în anul 2026 şi a subliniat importanţa reflectării în cadrul acestuia a situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre.
În cadrul discuţiilor, ministrul Miruţă a menţionat numărul ridicat al incidentelor de violare a spaţiului aerian european şi aliat de drone folosite în contextul războiului Rusiei în Ucraina, precizând că acest lucru se întâmplă şi în România. A fost prezentat recentul incident cauzat de căderea unor fragmente de dronă, purtând încărcătură explozivă, în municipiul Galaţi, se arată în comunicatul citat.
Ministrul a indicat că, de la începutul anului, au avut loc 14 incidente în care drone ruseşti au intrat în România, trei dintre acestea purtând încărcătură explozivă, încîlcând, astfel, spaţiul aerian european şi euro-atlantic. Miruţă a evidenţiat cǎ, deşi geografia determinǎ o percepţie diferitǎ privind astfel de ameninţǎri, este necesarǎ abordarea acestora ca “o provocare comunǎ, care vizeazǎ întreaga securitate europeanǎ”.
Referitor la sprijinul pentru Ucraina, oficialul român a reiterat importanţa menţinerii unei susţineri coordonate şi predictibile pentru consolidarea capacităţii de apărare a statului ucrainean, subliniind necesitatea unei abordări unitare şi coerente la nivel european, ţinând cont de provocările generate de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse, precum şi importanţa coordonării UE-NATO pe acest subiect.
În legătură cu eforturile de creştere a producţiei industriale în cooperare cu Ucraina, ministrul Miruţă a susţinut oportunitatea avansării modelului joint ventures, indicând că instituţiile UE pot facilita aceste eforturi ale statelor membre împreună cu Ucraina. El a subliniat oportunitatea creşterii capacităţilor de producţie în UE printr-o mai bună cartografiere a facilităţilor industriale existente pe întregul teritoriu european şi interconectarea acestora într-o logică de creştere a sinergiilor, cumulării valorii adăugate a acestora, pentru că numeroase facilităţi, chiar dacă nu deţin tehnologii de producţie, ar putea contribui prin opţiuni de testare, evaluare şi certificare, se arată în acelaşi comunicat.
La această sesiune de discuţii au participat secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi ministrul ucrainean al apărării, Mykhailo Fedorov.
Tot marţi, în cadrul Comitetului Director al EDA, miniştrii apărării au discutat despre consolidarea rolului Agenţiei în vederea sprijinirii nevoilor actuale de apărare ale statelor membre. În acest sens, principalele direcţii de acţiune vizează consolidarea graduală a funcţiilor de inovare şi experimentare, achiziţiile în comun, dezvoltarea de capabilităţi şi elaborarea de politici în domeniul apărării.
Miniştrii apărării şi-au exprimat sprijinul pentru operaţionalizarea progresivă a acestei noi viziuni, care urmăreşte optimizarea organizării interne şi utilizarea mai flexibilă a resurselor existente, pentru a răspunde mai eficient provocărilor actuale şi viitoare.
