România are nevoie urgentă de o strategie energetică stabilă, asumată politic şi gândită pe termen lung, care să nu fie afectată de schimbările frecvente de guvernare, a avertizat rectorul Universităţii Politehnica Timişoara (UPT), Florin Drăgan.
Potrivit unui comunicat, acesta atrage atenţia că lipsa unor direcţii clare în domeniul energiei descurajează investiţiile majore şi face sectorul vulnerabil la volatilitatea politică. „Nu poţi construi o strategie energetică serioasă dacă viziunea se schimbă la câţiva ani, când se schimbă Guvernul. Investiţiile din energie nu funcţionează pe cicluri electorale, ci pe orizonturi de 8 – 10 ani sau chiar mai mult”, a declarat Drăgan.
Deşi România a adoptat în noiembrie 2024 prima strategie energetică după 17 ani, aceasta este doar o hotărâre de guvern şi nu o lege, ceea ce o face uşor de ignorat de către viitoarele administraţii, subliniază rectorul UPT.
Lipsa stocării energiei duce la pierderi
Potrivit specialiştilor UPT, creşterea producţiei de energie din surse regenerabile nu este însoţită de soluţii eficiente de stocare, ceea ce duce la situaţii în care surplusul este vândut ieftin, iar în perioadele de consum ridicat energia este cumpărată la preţuri mai mari.
Această vulnerabilitate este amplificată de lipsa unei planificări coerente şi de apariţia unor comportamente speculative în piaţă. „Aşa au apărut băieţii deştepţi din energie — în zonele în care statul nu a avut o strategie clară şi nu a fost consecvent”, a explicat Drăgan, referindu-se la actori care controlează accesul la reţea fără a produce energie.
„Bateriile verzi”, soluţie pentru stocare
Una dintre soluţiile propuse de cadrele didactice ale UPT este dezvoltarea centralelor hidroelectrice cu acumulare prin pompaj, considerate „baterii verzi”. Acestea permit stocarea energiei produse în exces prin pomparea apei într-un lac superior şi reutilizarea ei în perioadele de consum ridicat.
Astfel de sisteme pot asigura capacităţi de stocare mult mai mari decât bateriile clasice, de la zile până la ani. „Capacităţile de stocare, în special cele prin pompaj, pot face diferenţa între un sistem vulnerabil şi unul rezilient”, a explicat Sebastian Muntean, cercetător la Academia Română şi cadru didactic în cadrul UPT.
Deşi modelul este deja implementat în ţări precum Elveţia, Norvegia sau Austria, România nu a reuşit încă să finalizeze astfel de proiecte, deşi sunt discutate de zeci de ani.
Comunităţile de energie, a doua direcţie
O altă soluţie vizează dezvoltarea „comunităţilor de energie”, în care consumatorii şi micii producători îşi gestionează împreună resursele energetice la nivel local sau regional, folosind tehnologii de tip smart grid.
Acest model, deja funcţional în ţări precum Germania sau Elveţia, permite reducerea costurilor şi o utilizare mai eficientă a energiei, prin distribuirea surplusului către cei care au nevoie.
Nevoie de investiţii şi resurse umane
Transformările din sectorul energetic vin la pachet cu provocări suplimentare, precum dezvoltarea reţelelor, creşterea interconectării regionale şi formarea de specialişti. România se confruntă deja cu o lipsă de resurse umane în domeniul tehnic, avertizează rectorul UPT.
„Un tânăr inginer trebuie să aibă o perspectivă clară de carieră. Dacă statul şi industria nu i-o oferă, îl pierdem — fie către alte domenii, fie către alte ţări”, a spus Florin Drăgan.
Universitatea Politehnica Timişoara este implicată în proiecte de cercetare şi formare profesională în domeniul energiei, însă reprezentanţii instituţiei subliniază că universităţile nu pot compensa singure lipsa de strategie şi implicare a statului şi industriei.
