Secretarul de stat american Marco Rubio a calificat rezoluţia propusă de SUA la ONU, prin care se solicită Iranului să înceteze atacurile şi amplasarea de mine în Strâmtoarea Ormuz, drept un test al utilităţii Organizaţiei Naţiunilor Unite şi a îndemnat China şi Rusia să nu-şi exercite din nou dreptul de veto. Noul text al documentului evită limbajul explicit care autorizează folosirea forţei, dar se încadrează în continuare în capitolul VII al Cartei ONU, care permite Consiliului de Securitate să impună măsuri variind de la sancţiuni la acţiuni militare, transmite Reuters.
Membrii Consiliului de Securitate al ONU au început, marţi, discuţii închise cu privire la un text redactat de SUA împreună cu Bahrain, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Kuweit şi Qatar, care, dacă ar fi adoptat, ar putea duce la sancţiuni împotriva Iranului şi ar putea autoriza folosirea forţei, în cazul în care Teheranul nu încetează atacurile şi ameninţările la adresa transportului comercial.
Noile schimburi de focuri de luni au subliniat miza, în timp ce SUA şi Iranul se luptă pentru controlul strâmtorii înguste, o arteră vitală pentru energia şi comerţul global, zguduind o fragilă armistiţiu vechi de patru săptămâni şi întărind blocadele maritime rivale.
O rezoluţie anterioară a Bahreinului, susţinută de Statele Unite şi care părea să deschidă calea către legitimarea acţiunii militare a SUA împotriva Iranului, a eşuat luna trecută după ce Rusia şi China şi-au exercitat dreptul de veto în cadrul Consiliului de Securitate, format din 15 membri.
Noul proiect evită limbajul explicit care autorizează folosirea forţei, dar se încadrează în continuare în capitolul VII al Cartei ONU, care permite Consiliului de Securitate să impună măsuri variind de la sancţiuni la acţiuni militare.
”Nimeni nu ar dori să vadă acest proiect respins din nou, aşa că am făcut câteva ajustări minore la formulare”, a declarat Rubio reporterilor în cadrul unei conferinţe de presă la Casa Albă, adăugând: ”Nu ştiu dacă acest lucru va evita un veto sau nu”.
”Cred că este un adevărat test pentru ONU… ca instituţie funcţională”, a adăugat el.
Un proiect al rezoluţiei văzut de Reuters condamnă presupusele încălcări ale Iranului ale actualului armistiţiu şi ”acţiunile şi ameninţările sale continue menite să închidă, să obstrucţioneze şi să îngreuneze” libertatea de navigaţie prin strâmtoare.
Aceasta cere Iranului să înceteze imediat atacurile, să dezvăluie locaţiile oricăror mine şi să nu împiedice operaţiunile de deminare.
”Tot ce le cerem este să condamne acest lucru, să solicite Iranului să înceteze să mai arunce în aer nave, să îndepărteze aceste mine şi să permită trecerea ajutorului umanitar”, a spus Rubio.
”Atât chinezilor, cât şi ruşilor, le-am spus că este în interesul lor ca această rezoluţie să fie adoptată şi să se exercite presiune asupra Iranului, deoarece este în interesul lor ca căile navigabile internaţionale, în special Strâmtoarea Ormuz, să nu fie închise şi să nu provoace haos economic în zeci şi zeci de ţări din întreaga lume”, a mai afirmat Rubio.
Proiectul solicită, de asemenea, Teheranului să coopereze cu eforturile ONU de a stabili un coridor umanitar prin strâmtoare, invocând întreruperea livrărilor de ajutoare, a transporturilor de îngrăşăminte şi a altor bunuri esenţiale.
Secretarul general al ONU ar urma să raporteze în termen de 30 de zile cu privire la respectarea rezoluţiei, iar Consiliul de Securitate s-ar reuni din nou pentru a lua în considerare măsuri suplimentare, inclusiv posibile sancţiuni, în cazul în care Iranul nu ar pune în aplicare rezoluţia.
CHINA SPUNE CĂ EVALUEAZĂ TEXTUL
Diplomaţii au declarat că Washingtonul speră să încheie rapid negocierile, cu scopul de a distribui un proiect final până vineri şi de a organiza un vot la începutul săptămânii viitoare, deşi Rusia şi China au încă în discuţie un text concurent.
Întrebată dacă rezoluţia ar putea evita un alt veto din partea Chinei, misiunea Chinei la ONU a declarat: ”Proiectul a fost distribuit ieri după-amiază. Încă îl evaluăm.”
Misiunea Rusiei la ONU nu a răspuns imediat.
Purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, a declarat că nu este de competenţa sa să comenteze proiectele, dar a adăugat în cadrul unei conferinţe de presă obişnuite: ”Evident, dorim ca această cale navigabilă internaţională să fie deschisă, deschisă în condiţii de siguranţă, şi să se restabilească libertatea de navigaţie, care este atât de importantă pentru lume.”
Escaladarea de luni, în care SUA au declarat că au distrus şase ambarcaţiuni mici iraniene, iar rachetele iraniene au lovit un port petrolier din Emiratele Arabe Unite, a urmat lansării de către Washington a ”Proiectului Libertate”, o iniţiativă condusă de SUA pentru a deplasa petrolierele blocate şi alte nave prin Strâmtoarea Ormuz.
Washingtonul a distribuit, de asemenea, partenerilor o propunere, văzută de Reuters, privind o nouă coaliţie maritimă multinaţională, Maritime Freedom Construct (MFC), care vizează stabilirea unei arhitecturi de securitate post-conflict pentru Orientul Mijlociu şi redeschiderea strâmtorii odată ce condiţiile se vor stabiliza.
MFC ar colabora cu o misiune maritimă franco-britanică separată, care implică aproximativ 30 de ţări şi care urmăreşte să pună bazele unui tranzit sigur prin strâmtoare odată ce situaţia se va stabiliza sau conflictul va fi rezolvat, cu coordonarea Iranului.
Unele state au semnalat că orice misiune ar necesita un mandat al ONU înainte de a angaja resurse militare.
”MFC este complementară altor forţe operative de securitate maritimă, inclusiv efortului de planificare maritimă condus de Marea Britanie şi Franţa”, potrivit unui document diplomatic informal trimis guvernelor şi văzut de Reuters.
”MFC va rămâne independentă din punct de vedere structural, deşi o coordonare strânsă este esenţială pentru a realiza cea mai puternică arhitectură de securitate maritimă posibilă”, se mai arată în document.
