Magistraţii resping „campania de stigmatizare dusă de Guvern pentru deturnarea vinovăţiei privind degradarea nivelului de trai al populaţiei” şi susţin că „prezentările trunchiate şi lipsite de context juridic şi bugetar” ale guvernanţilor în cazul unor „pretinse datorii faţă de sistemul judiciar” riscă „să inducă grav în eroare opinia publică şi să afecteze încrederea în justiţie”. „Demonizarea sistematică a justiţiei şi transformarea magistraţilor în ţinte publice nu rezolvă problemele economice şi sociale ale cetăţenilor, ci urmăreşte deturnarea atenţiei de la lipsa unor soluţii reale şi de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populaţiei”, afirmă magistraţii.
“În contextul afirmaţiilor lansate recent în spaţiul public de reprezentanţi ai Guvernului, prin care sunt vehiculate cifre alarmiste privind pretinse datorii faţă de sistemul judiciar, considerăm necesară o clarificare fermă şi responsabilă, întrucât aceste prezentări trunchiate şi lipsite de context juridic şi bugetar riscă să inducă grav în eroare opinia publică şi să afecteze încrederea în justiţie”, se arată într-un comunicat de presă al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Potrivit sursei citate, sumele invocate public reprezintă “în mare parte dobânzi şi penalităţi acumulate ca urmare a neexecutării, timp de peste 15 ani, de către Guvern, a unor obligaţii stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive”.
“Debitului principal, semnificativ mai redus, i s-au adăugat constant accesorii generate exclusiv de întârzierea executării, motiv pentru care cuantumul acestora este într-o permanentă dinamică ascendentă şi dificil de evaluat cu exactitate. Situaţii similare au existat şi în cazul altor categorii profesionale din sectorul public, precum profesorii sau poliţiştii”, afirmă magistraţii.
Aceştia susţin că cifrele “vehiculate public” sunt prezentate “într-o manieră exagerată şi fără context, pentru a induce artificial ideea unor privilegii şi a alimenta ostilitatea faţă de sistemul judiciar”.
“În realitate, se încearcă legitimarea, prin presiune publică, a unor măsuri care afectează independenţa financiară a magistraturii şi vulnerabilizează puterea judecătorească”, afirmă aceeaşi sursă.
În opinia magistraţilor, aceeaşi “strategie” a fost folosită şi “în materia pensiilor, unde cultivarea deliberată a unei percepţii negative a justificat măsuri ce au afectat garanţiile de independenţă”.
“Or, independenţa justiţiei nu este un privilegiu al magistratului, ci garanţia constituţională a cetăţeanului că actul de justiţie se realizează de către judecători independenţi, feriţi de orice formă de presiune sau condiţionare, inclusiv prin vulnerabilizare economică. Demonizarea sistematică a justiţiei şi transformarea magistraţilor în ţinte publice nu rezolvă problemele economice şi sociale ale cetăţenilor, ci urmăreşte deturnarea atenţiei de la lipsa unor soluţii reale şi de la responsabilitatea Guvernului pentru degradarea nivelului de trai al populaţiei”, se mai arată în comunicatul citat.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reafirmă că va utiliza toate mijloacele legale şi instituţionale necesare pentru apărarea independenţei justiţiei, în conformitate cu exigenţele statului de drept potrivit standardelor europene care consacră necesitatea unei reale independenţe, inclusiv sub aspectul autonomiei financiare a autorităţii judecătoreşti.
Curtea de Apel Bucureşti a admis, în 5 mai, chiar în ziua demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan, cererea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ca Executivul şi Ministerul Finanţelor (MF) să asigure fondurile necesare plăţii drepturilor salariale restante ale judecătorilor şi ale celorlalte categorii profesionale îndreptăţite, scadente în 2026.
Instanţa a obligat cele două instituţii să aloce “integral” sumele solicitate, “inclusiv prin rectificare bugetară, dacă este cazul”, “sub sancţiunea unei penalităţi în cuantum de 1% pentru fiecare zi de întârziere”.
De asemenea, judecătorii au aplicat Guvernului şi MF o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea obligaţiilor stabilite prin decizia instanţei.
Hotărârea din 5 mai a CAB, luată fără nicio amânare, de la primul termen, nu este definitivă şi a fost atacată cu recurs de către reprezentanţii Ministerului Finanţelor.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a iniţiat demersul în instanţă după ce Ilie Bolojan a anunţat, în 19 martie, că s-a găsit o formulă prin care propunerea PSD legată de pachetul social să fie susţinută de coaliţie.
“Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ţinea de achitarea unor drepturi obţinute de magistraţi prin sentinţe care au fost câştigate în anii trecuţi”, afirma Bolojan.
