in ,

Sondaj CONAF: Peste jumătate dintre antreprenorii români au adoptat măsuri de adaptare la presiunile energetice

Sondaj CONAF: Peste jumătate dintre antreprenorii români au adoptat măsuri de adaptare la presiunile energetice

Peste jumătate (51%) dintre antreprenorii români au implementat deja măsuri pentru adaptarea la presiunile energetice pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu și al presiunilor tot mai mari asupra piețelor, în timp ce 26% iau în calcul astfel de demersuri în perioada următoare, relevă un sondaj realizat de Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Potrivit studiului realizat în rândul a 700 de membri ai organizației, mediul de afaceri a început să își calibreze propriile mecanisme de reacție în fața costurilor ridicate la energie și a recomandărilor europene privind eficientizarea consumului. La polul opus, 23% dintre respondenți au declarat că nu intenționează să adopte măsuri de adaptare în acest moment.

Rezultatele cercetării indică faptul că o componentă majoră a adaptării vizează mobilitatea angajaților și optimizarea deplasărilor, inclusiv reducerea zborurilor cu avionul în interes de serviciu. Astfel, 66% dintre antreprenorii chestionați au recomandat personalului utilizarea transportului public, iar dintre companiile care au făcut acest pas, 61% susțin activ tranziția prin decontarea abonamentelor, se menționează în comunicatul de presă transmis de CONAF.

”Crizele energetice nu se gestionează doar prin decizii macroeconomice, ci și prin felul în care antreprenorii își schimbă reflexele. Antreprenorii români au înțeles că eficiența este o temă de cost și una de reziliență. Faptul că peste jumătate dintre respondenți au adoptat deja măsuri precum flexibilizarea muncii, reducerea deplasărilor sau încurajarea transportului public arată o maturizare importantă a mediului de afaceri. Dar arată, în același timp, și nevoia de politici publice care să susțină această tranziție, nu să o lase exclusiv pe umerii companiilor”, a declarat președinta CONAF, Cristina Chiriac, citată în comunicat.

De asemenea, organizația atrage atenția că măsurile de tipul muncii de acasă sau reducerea deplasărilor au limite obiective în sectoare precum producția, logistica, sănătatea sau comerțul, unde interacțiunea fizică este obligatorie.

CONAF subliniază că, într-un context în care energia devine un test de securitate și competitivitate, antreprenorii români sunt dispuși să contribuie la acest efort, dar solicită predictibilitate și instrumente clare, precum stimulente pentru digitalizare, investiții în eficiența energetică a sediilor și optimizarea programului de lucru.

”Nu putem vorbi despre responsabilitate energetică fără să vorbim despre competitivitate. Dacă cerem companiilor să își schimbe modul de lucru, trebuie să le oferim și cadrul prin care aceste schimbări devin sustenabile. În absența unor măsuri de sprijin, bunele intenții riscă să se oprească la nivel de recomandare. România are nevoie de o abordare pragmatică, în care statul și mediul de afaceri lucrează împreună pentru a reduce vulnerabilitățile economice”, a mai spus Cristina Chiriac.

CONAF este cea mai relevantă organizație de profil din România, reprezentând peste 15.000 de companii și 245.000 de angajați. Structura cuprinde 31 de sucursale, trei federații și 16 patronate, militând pentru politici publice sustenabile și eficientizarea dialogului dintre mediul de business și autorități.  

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Procesul de corupție împotriva fostului președinte Ilir Meta a început în Albania

Procesul de corupție împotriva fostului președinte Ilir Meta a început în Albania

Ministrul Finanţelor: Bonificaţii de 43,5 milioane de lei pentru 78.322 de români care au plătit anticipat impozitul pe venit şi contribuţiile sociale / Încasările bugetare aferente au crescut cu 2,12 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă din 2025

Ministrul Finanţelor: Bonificaţii de 43,5 milioane de lei pentru 78.322 de români care au plătit anticipat impozitul pe venit şi contribuţiile sociale / Încasările bugetare aferente au crescut cu 2,12 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă din 2025