in ,

Timiș: Istoria fabricii de ceramică din Jimbolia, transpusă în expoziția ”Cu toate țiglele pe casă”

Timiș: Istoria fabricii de ceramică din Jimbolia, transpusă în expoziția ”Cu toate țiglele pe casă”

Pagini din istoria fabricii de ceramică din Jimbolia pot fi răsfoite în cadrul expoziției ”Cu toate țiglele pe casă”, vernisată, recent, la Casa de Cultură a orașului, vizitatorii urmând să afle informații despre familiile care au condus această afacere, dar și despre oasele de mamut descoperite în timpul procesului de excavare a lutului.


Directorul Casei de Cultură din Jimbolia, Sergiu Dema, a declarat, luni, pentru AGERPRES, că expoziția urmărește drumul industriei ceramice locale, creând punți de comunicare între contemporaneitate și trecut.

”Orașul Jimbolia a fost cunoscut, până în anul 1990, în plan economic, mai ales prin fabrica ‘Ceramica’, ctitorită la mijlocul secolului XIX, printr-o alianță neobișnuită între două familii, care a rămas de poveste. Fabrica a aparținut la început unei familii, Bohn, care avea o manufactură de cărămidă, în jurul anului 1850. În 1856 apare calea ferată în Jimbolia, în apropierea cărămidăriei, o mană cerească pentru dezvoltarea economică. (…). Dar familia nu putea face singură acest lucru, așa că se ajunge la ‘încrucișare’. Într-o localitate aflată la 10 kilometri de Jimbolia, mai era o familie care făcea cărămidă, Muschong. Fata Bohn se căsătorește cu băiatul Muschong și fata Muschong se căsătorește cu băiatul Bohn, deci frații între ei, ca să nu se înstrăineze averea. Astfel se naște un imperiu absolut gigantic al cărămizii, cu fabrici la Jimbolia, Kikinda, Lugoj, Budapesta, Bekescsaba, în Serbia, fiind cea mai mare companie de cărămidă din această parte a Europei. Odată cu excavarea pământului s-au descoperit oase de mamut de acum 20.000 de ani, în mai multe rânduri, în perioada comunismului. Ele există și azi, fildeș, craniu, femur, bazin de mamut și sunt expuse la Liceul din Jimbolia”, a detaliat Dema.


Expoziția multisenzorială ”Cu toate țiglele pe casă” este rezultatul conlucrării dintre Primăria și Consiliul Local Jimbolia, Casa de Cultură a Orașului Jimbolia, Muzeul Presei ”Sever Bocu”, Asociația Tinerilor din Jimbolia și GAL Banat-Vest.

Un aport deosebit în acest demers l-au avut cei 24 de voluntari din Franța, Georgia, Italia, Republica Moldova, Lituania, România, Finlanda, Spania și Turcia, sosiți la Jimbolia prin Corpul European de Solidaritate.

* Sursa fotografiilor: Casa de Cultură Jimbolia 

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Galați: Peste 50 de străzi din municipiul reședință vor beneficia de iluminat public cu LED

Galați: Peste 50 de străzi din municipiul reședință vor beneficia de iluminat public cu LED

Bihor: Tronsonul Chiribiș-Biharia al autostrăzii A3 ar putea fi deschis circulației în decembrie 2026

Bihor: Tronsonul Chiribiș-Biharia al autostrăzii A3 ar putea fi deschis circulației în decembrie 2026