Contribuția pe care identificarea biometrică prin intermediul Inteligenței Artificiale (IA) o aduce la lupta împotriva criminalității ar putea fi subminată dacă aplicarea acesteia încalcă drepturile fundamentale sau discriminează minoritățile, a avertizat miercuri Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE (FRA), într-un raport care evidențiază lacunele legale și lipsa de transparență, informează EFE.
‘Identificările inexacte sau părtinitoare pot avea consecințe grave pentru indivizi, iar posibilitatea de a fi identificați îi poate descuraja să participe la demonstrații, să asiste la întâlniri publice sau să își exercite drepturile în public în orice alt mod’, avertizează în raport directoarea FRA, Sirpa Rautio.
Analiza FRA se concentrează asupra modului și a tehnicilor de identificare, atât faciale, cât și vocale, care sunt utilizate în șapte țări ale UE: Germania, Franța, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia și Olanda.
FRA apreciază că această tehnologie, care poate fi utilizată pentru identificarea de la distanță a persoanelor, este un instrument util, de exemplu, în lupta împotriva criminalității sau în localizarea persoanelor dispărute.
Potrivit declarațiilor lui Rautio, mesajul central al acestui raport este că ‘siguranța publică și drepturile fundamentale nu sunt obiective divergente’.
Există însă riscuri și lacune care trebuie abordate atunci când se aplică aceste tehnologii.
Una dintre principalele concluzii ale raportului este necesitatea unui cadru juridic clar pentru utilizarea acestor tehnologii, a explicat pentru EFE David Reichel, șeful departamentului Date și Digital de la FRA și unul dintre autorii raportului.
Potrivit lui Reichel, experții consultați consideră că ‘legile din statele membre nu sunt suficient de bine conturate pentru a reglementa utilizarea’ IA.
Fără un cadru normativ
Unele state membre nu au stabilit deocamdată cadrele normative și autoritățile de supraveghere necesare și, deși există garanții legale, aplicarea lor este inegală între țări, ceea ce duce la niveluri variate de protecție a drepturilor fundamentale.
Regulamentul european privind Inteligența Artificială interzice, în general, identificarea biometrică la distanță, în timp real, în locuri publice, în scopuri polițienești.
Și chiar cu privire la acest aspect FRA a identificat o altă problemă: lipsa de transparență cu privire la tehnicile utilizate și la modul în care sunt utilizate, notează Reichel, care recunoaște din nou că uneori există motive pentru această secretomanie, de exemplu, în cazul anumitor operațiuni ale poliției.
Cu toate acestea, expertul FRA subliniază că tocmai transparența în utilizarea acestei tehnologii ar crește și încrederea publicului, lucru care, în acest moment, nu este perceput ca fiind foarte generalizat.
Libertăți democratice
Astfel, sondajele efectuate de FRA în rândul cetățenilor relevă o îngrijorare că legile actuale ‘nu limitează suficient utilizarea sistemelor de identificare biometrică la distanță’.
Un procent de 37% dintre respondenți și-au exprimat teama că datele colectate ar putea fi utilizate în scopuri neautorizate, iar alți 29% au considerat că faptul că știu că aceste tehnici sunt utilizate i-ar putea descuraja să participe la o demonstrație, ceea ce FRA numește un ‘efect de descurajare asupra libertăților democratice’.
Deși sondajul a fost limitat în ceea ce privește numărul de persoane – circa 1.000 care participau la evenimente sau circulau în spații publice – Reichel observă că datele oferă o bună imagine asupra felului în care oamenii percep utilizarea acestor tehnologii.
La realizarea raportului, FRA a discutat cu autoritățile polițienești, furnizorii de tehnologie, autoritățile naționale pentru protecția datelor și birourile Avocatului Poporului, printre alte entități.
Potrivit FRA, corelarea datelor dintre informațiile colectate și bazele de date sau listele de supraveghere poate încălca dreptul la viață privată.
În plus, există riscul ca, dacă sistemele de algoritmi nu sunt bine concepute sau implementate, acestea să ducă la părtinire, discriminare și potriviri biometrice inexacte, în special atunci când sunt utilizate pentru a identifica femei, minorități etnice, copii și vârstnici.
‘Aceste erori pot duce la verificări nejustificate ale poliției și la acuzații false’, avertizează FRA.
Din toate aceste motive, FRA solicită țărilor UE să introducă garanții specifice și stricte în legislația lor, care să stabilească clar când și cum poate poliția să utilizeze aceste tehnologii.
Mai mult, legislația fiecărei țări trebuie să țină cont de reglementările europene care limitează identificarea biometrică la distanță la sarcini specifice, cum ar fi căutarea victimelor sau a persoanelor dispărute, prevenirea unei amenințări la adresa vieții sau răspunsul la un atac terorist.
În fine, FRA insistă că această tehnologie nu poate fi utilizată, de exemplu, pentru a identifica persoanele care participă la demonstrații pașnice sau adunări publice.
