Programele de formare profesională destinate șomerilor necesită o reorientare către integrarea sustenabilă pe piața muncii, indică Raportul de audit al performanței realizat de Curtea de Conturi la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) și la Agenția Națională pentru Ocuparea Forțelor de Muncă (ANOFM).
În cadrul unei misiuni de audit al performanței, Curtea de Conturi a evaluat eficacitatea programelor de formare profesională destinate șomerilor și impactul acestora asupra pieței muncii.
Potrivit unui comunicat al instituției, au fost auditate procesele de planificare, organizare și desfășurare a formării profesionale, dar și măsura în care programele dedicate șomerilor au contribuit la reintegrarea sustenabilă a acestora în sectorul ocupațional. Misiunea s-a desfășurat pe parcursul anului trecut, în principal la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS) și la Agenția Națională pentru Ocuparea Forțelor de Muncă (ANOFM), iar perioada supusă auditării a fost 2022 – 2024.
‘În ce privește procesul de planificare a formării profesionale, auditul constată lipsa unui mecanism eficient și proactiv la nivel național pentru revizuirea periodică a standardelor ocupaționale, care să implice activ partenerii sociali și mediul de afaceri. Actualizarea cu întârziere a standardelor ocupaționale conduce la o neconcordanță între programele de formare profesională și cerințele actuale ale pieței muncii’, se arată în comunicat.
În consecință, se recomandă MMFTSS intensificarea colaborării cu reprezentanții sectoarelor economice și cu autoritățile din domeniul educației, care să conducă la accelerarea și sistematizarea procesului de actualizare a standardelor ocupaționale și a nomenclatoarelor de calificări. Prin stabilirea unui cadru de revizuire predictibil și coordonat, se urmărește alinierea rapidă a ofertei de formare la evoluțiile tehnologice și la cerințele dinamice ale pieței muncii, asigurând astfel relevanța și utilitatea programelor pentru beneficiari.
Totodată, s-a constatat că sistemul actual de formare beneficiază de un cadru legal și procedural definit cuprinzător, precum și de un proces de modernizare incipient, susținut de digitalizarea prin platforme precum ReCONECT.
Totuși, auditul evidențiază necesitatea unei tranziții de la un model centrat pe conformitate administrativă către unul orientat pe calitate, performanță și impact.
În condițiile în care mecanismele actuale de monitorizare se concentrează predilect pe indicatori de volum, este necesară implementarea unor evaluări sistematice care să vizeze calitatea actului didactic, performanța formatorilor și relevanța curriculei, în strânsă corelare cu o actualizare mai rapidă a standardelor ocupaționale și o consultare sectorială activă.
‘Programele de formare profesională au fost adaptate, în parte, la constrângerile financiare, prin diversificarea tipurilor de cursuri și orientarea către forme mai scurte de specializare, ceea ce a permis menținerea accesului la formare pentru un număr semnificativ de șomeri, în pofida reducerii bugetare. Există exemple de măsuri cu eficiență demonstrată, precum programele de ucenicie la locul de muncă, care contribuie direct la integrarea profesională, însă acestea nu sunt încă valorificate pe scară largă prin stimulente adecvate și parteneriate consolidate cu mediul de afaceri’, consideră Curtea de Conturi.
Instituția admite că programele de formare profesională au facilitat integrarea pe piața muncii pentru o parte dintre absolvenți, indicând un impact pozitiv al intervențiilor, chiar dacă nivelurile de ocupare rămân moderate și pot fi îmbunătățite. Deși șomajul de lungă durată și fenomenul tinerilor NEET (Not in employment, education or training) continuă să reprezinte provocări semnificative, datele analizate evidențiază anumite evoluții favorabile pentru unele categorii, inclusiv reducerea numărului de tineri NEET în perioada auditată.
La finalul misiunii de audit, Curtea de Conturi recomandă consolidarea capacității de planificare prin utilizarea extinsă a instrumentelor integrate de prognoză a pieței muncii și armonizarea demersurilor interinstituționale, în vederea actualizării periodice a standardelor ocupaționale și alinierii ofertei de formare cu programele educaționale, precum și optimizarea cadrului de desfășurare a formării profesionale prin implementarea unor mecanisme unitare de evaluare a calității actului didactic, concomitent cu flexibilizarea accesului la programe pentru persoanele din mediul rural și stimularea extinderii parteneriatelor pentru ucenicia la locul de muncă.
Creșterea eficacității intervențiilor publice prin prioritizarea resurselor către categoriile vulnerabile (șomeri de lungă durată, tineri NEET) și instituirea unui sistem cuprinzător de monitorizare post-formare, care să evalueze sustenabilitatea și retenția absolvenților pe piața muncii, este o altă recomandare ce se regăsește în Raportul de audit al performanței privind Formarea profesională a șomerilor într-o piață a muncii al Curții de Conturi.
