Un raport Eurostat publicat luni, arată că, în 2024, 5,9% dintre persoanele cu vârsta de peste 16 ani au raportat că s-au simţit discriminate atunci când căutau o locuinţă. Mai mult, 5,2% dintre acestea s-au simţit discriminate în relaţia cu serviciile publice sau birourile administrative, 3,4% în spaţiile publice şi 2,6% în educaţie.
“Persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) din UE au raportat că s-au simţit discriminate de două ori mai des decât cele care nu sunt expuse riscului, în toate situaţiile de viaţă incluse în studiu (educaţie, căutarea unei locuinţe, spaţii publice şi relaţia cu administraţia – n.r.). Diferenţa în ceea ce priveşte discriminarea autopercepută între persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială şi cele care nu sunt expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială a fost cea mai mare în căutarea unei locuinţe (10,1% comparativ cu 4,7%) şi în contactarea serviciilor publice sau a birourilor administrative (9,2% comparativ cu 4,2%)”, arată, luni, Eurostat.
Potrivit raportului, deşi discriminarea autopercepută în spaţiile publice şi în educaţie a fost mai puţin frecventă în general, aceasta a rămas mai răspândită în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială: 5,7% au raportat astfel de experienţe în spaţiile publice, iar 4,4% au declarat că s-au simţit discriminate în educaţie.
Pentru persoanele care nu erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială, aceste procente au fost de 2,8%, respectiv 2,1%.
Persoanele cu dizabilităţi raportează că se confruntă cu mai multă discriminare decât cele fără dizabilităţi
În 2024, în UE, 8,3% dintre persoanele cu dizabilităţi (limitări de activitate) s-au simţit discriminate atunci când căutau o locuinţă.
“Acest procent este de aproximativ 1,6 ori mai mare decât procentul pentru persoanele fără dizabilităţi (5,3%). Diferenţa în ceea ce priveşte discriminarea autoraportată este şi mai mare atunci când se contactează serviciile publice şi birourile administrative, 9,3% dintre persoanele cu limitări de activitate raportând discriminare auto-percepută, ceea ce este de 2,3 ori mai mare decât cifra pentru cei fără astfel de limitări (4,1%)”, se mai arată în document.
În interacţiunea cu instituţiile de învăţământ, mai multe persoane cu dizabilităţi au raportat discriminare decât persoanele fără dizabilităţi (4,1% comparativ cu 2,3%).
“Raportul a fost similar pentru discriminarea auto-percepută în spaţiile publice, cu mai multe raportări pentru persoanele cu dizabilităţi (4,9%) comparativ cu persoanele fără dizabilităţi (2,9%)”, transmite Eurostat.
Persoanele născute în străinătate sunt mai predispuse să se simtă discriminate decât persoanele autohtone
În 2024, 13,7% dintre bărbaţii născuţi în străinătate au raportat că s-au simţit discriminaţi atunci când caută o locuinţă.
“Această rată este de 3,4 ori mai mare decât cea a bărbaţilor autohtoni (4,0%). În mod similar, 11,6% dintre femeile născute în străinătate au raportat că s-au simţit discriminate, ceea ce este de 2,5 ori mai mare decât rata femeilor autohtone (4,7%)”, transmit statisticienii europeni.
Discriminarea autopercepută în spaţiile publice a fost mult mai mare pentru bărbaţii născuţi în străinătate (7,5%) decât în rândul bărbaţilor autohtoni (2,4%).
“Per total, femeile au raportat că au experimentat discriminarea în spaţiile publice mai mult decât bărbaţii, cu rate de 7,9% pentru femeile născute în străinătate şi 3,1% pentru femeile autohtone”, se mai arată în raport.
În contactul cu serviciile publice, bărbaţii şi femeile născute în străinătate au raportat niveluri similare de discriminare, cu aproximativ 9,7% pentru fiecare grup.
Printre persoanele născute în ţară, femeile au raportat rate uşor mai mari de auto-percepţie a discriminării (4,6%) decât bărbaţii născuţi în ţară (4,4%).
Bărbaţii născuţi în străinătate au raportat discriminare în interacţiunea cu instituţiile de învăţământ de aproape două ori mai mult decât cei născuţi în ţară (3,7% comparativ cu 1,9%).
“În acelaşi context, femeile au fost mai predispuse decât bărbaţii să se fi simţit discriminate, cu rate de 4,8% pentru femeile născute în străinătate şi 2,6% pentru femeile născute în ţară”, potrivit studiului.
Cea mai mare proporţie a discriminării autopercepute în contactul cu serviciile publice a fost înregistrată în Estonia, Olanda şi Germania.
În 2024, 5,2% dintre persoanele din UE au raportat că s-au simţit discriminate în contact cu serviciile publice sau birourile administrative, dar proporţiile au variat foarte mult între ţările UE.
Discriminarea autopercepută în această situaţie de viaţă a fost cea mai mare în Estonia (10,1%), urmată de Olanda (8,2%), Germania (7,9%), Austria (7,8%) şi Spania (7,7%). În schimb, Italia (1,5%), Croaţia (1,9%) şi Ungaria (2,2%) au înregistrat niveluri relativ scăzute de discriminare autopercepută.
