Vestele Galbene, mișcarea socială de amploare din Franța din anii 2018 și 2019, au anunțat pentru ziua de sâmbătă o mie de acțiuni de protest față de creșterea costului vieții, acțiuni prin care își propun să ‘recupereze strada’, profitând de valul de furie din rândul liceenilor și studenților pentru a denunța mai ales inflația record cu șase luni înainte de alegerile prezidențiale, transmite vineri AFP.
De câteva săptămâni, pe rețelele sociale circulă apeluri ca vestele galbene, ținutele emblematice ale mișcării născute după venirea la putere a președintelui Emmanuel Macron, să fie îmbrăcate din nou, dar chemările au luat amploare în ultimele zile, alimentate de furia liceenilor care cer mai multe resurse pentru educație.
Această eventuală ‘convergență a luptelor’, temută de autorități, intervine pe un fond de puternice tensiuni sociale, alimentate de o inflație care a atins 3,1% pe un an în septembrie, cea mai mare de după ianuarie 2024, și de o scădere a puterii de cumpărare într-o țară supraîndatorată și supravegheată atent de piețele financiare.
Dintr-un punct de vedere politic, partidul stângii radicale, La France insoumise (Franța Nesupusă, LFI), cheamă de mai multe săptămâni la această ‘convergență’, de care speră să poată beneficia. Deocamdată, cea care conduce în sondaje înainte de prezidențiale este Marine Le Pen, candidata extremei drepte.
Joi, principalele organizații de tineret active de la mijlocul lunii septembrie pentru condiții mai bune de învățare și contra platformei de acces în învățământul superior Parcoursup au chemat la extinderea mobilizării.
Un apel intitulat ‘jaunes et jeunes’ (‘galbeni și tineri’) îndeamnă ‘Vestele Galbene, Gen Z, Indignații, țăranii, pompierii, muncitorii, profesorii, cadrele medicale, apărătorii mediului, locuitorii din cartiere, pensionarii’ la o convergență a revendicărilor lor.
Creșterea costului vieții, în special al carburanților, înghețarea alocațiilor și a salariilor în proiectul de buget, represiunea exercitată de poliție, critica unei democrații în care ‘votăm din cinci în cinci ani, și pe care, în restul timpului, ar trebui să o închidem’, deficitul de profesori, respingerea Parcoursup, închiderea unor servicii publice, denunțarea capitalismului exploatator – lista revendicărilor din acest apel tinde să înglobeze toate motivele de furie.
Pentru ziua de sâmbătă este prevăzut un mix de manifestații și blocaje în orașe, baraje filtrante, adunări în sensuri giratorii, pe poduri, la benzinării, în gări, la depozite petroliere. O hartă comună înregistra joi dimineață peste 1.000 de acțiuni în toată Franța.
Autoritățile, care se așteaptă la mișcări sociale până la alegerile prezidențiale din primăvară, remarcă acest caracter foarte heteroclit al mobilizării, dar mizează pe o prezență mai redusă a tinerilor din cauza începerii vacanței școlare.
Toate împrejurimile instituțiilor sensibile (președinția, guvernul, parlamentul etc.) ar urma să facă obiectul interdicției de a manifesta.
În opinia cercetătorului Paolo Stuppia, coautor al lucrării ‘Géopolitique de la jeunesse’, ‘dinamica de policriză în care o parte a tinerilor școlarizați se simt prinși’ – schimbare climatică, precaritate, dificultăți de intrare pe piața muncii, teamă de venirea extremei drepte la putere – ‘poate justifica o joncțiune cu revendicările mai generale’.
‘Răspunsul poliției poate astfel să creeze punți’ între liceeni și Vestele Galbene, care s-au confruntat cu o ‘represiune foarte puternică’, atrage el atenția.
