Muzeul Național al Banatului (MNB) deschide pentru public, de vineri până în 31 ianuarie, o expoziție-document, ‘Lumea de ieri. Banatul în secolele XIX-XX’, încheind Trilogia Socială a Banatului.
Inițiată și curatoriată de muzeograful Marius Cornea, în anul 2024, expoziția va rămâne un amplu reper pentru cei care vor dori să cunoască, peste ani, viața socială, economică, culturală, personalități marcante ale Banatului sau viața celor mai reprezentative categorii ocupaționale, de la primari și notari, până la breslași ori cerșetori care populau în Timișoara, Lugoj, Buziaș, Caransebeș, Oravița, Reșița ori Arad.
Trilogia a debutat în urmă cu doi ani cu expoziția ‘Între memorie și uitare. Familii nobile din Banat în perioada modernă’ și a continuat în 2025 cu ‘Albume de familie. Burghezia din Banat în perioada modernă’.
Sutele de obiecte și documente păstrate în patrimoniul MNB permit apropierea de ocupațiile, condițiile de viață și relațiile sociale ale acestor oameni. Parcursul istoric pornește de la anul 1800, din timpul monarhiei habsburgice, continuă cu perioada austro-ungară de după 1867 și cu împărțirea Banatului, după Primul Război Mondial, între Regatul României, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor și Regatul Ungariei. În decembrie 1947, abdicarea forțată a regelui Mihai și proclamarea Republicii Populare Române marchează, în viziunea expoziției, sfârșitul lumii de ieri, potrivit lui Marius Cornea.
‘Am încercat să surprindem secvențial această civilizație fascinantă pentru noi, care ne ocupăm de istoria Banatului, prin intermediul unor micro-istorii ale diverselor comunități cultural-lingvistice, confesionale și lingvistice din Banatul istoric. Sunt comunități confesionale, lingvistice și etnice. Este o punere în pagină, o compoziție expozițională care, sperăm noi, reușește să ofere publicului larg, chiar dacă este străin de Banat, o imagine generală, fragmentară însă, despre acest colț de lume, Banatul. Dincolo de dimensiunea fizică și de materialitate, obiectul poartă în sine o poveste, iar acest univers ascuns este devoalat prin intermediul omului de muzeu. Este o poveste despre multiculturalitatea Banatului și pluriconfesionalitate’, a detaliat, pentru AGERPRES, Marius Cornea.
În prezenta expoziție au fost selectate obiecte care depun mărturie despre istoria comunităților evreiești, maghiare, germane, românești, sârbești, slovace, bulgare, despre confesiunile romano-catolică, mozaică, ortodoxă, greco-catolică, luterană, reformată. Toți sunt prezenți printr-un obiect, printr-o fotografie panmemorială, pentru că acest Banat, în fapt, este un mozaic de culturi, de limbi și de religii.
Vedem costume populare pentru comunitățile germane, pentru comunitățile românești, maghiare, sârbești sau rome, multe lucrări de grafică, picturi, iar piese de ceramică populară, produse într-un celebru centru de olărit în Banat, la Biniș, sunt primite donație de la ultima descendentă a familiei Virgil Birou, celebru scriitor interbelic, fotograf și jurnalist.
De ce era importantă o astfel de trilogie socială a Banatului?
‘Toate aceste piese expuse în cadrul Trilogiei sociale a Banatului vor fi reunite într-un Catalog publicat anul viitor, în română și în engleză. Vor fi înglobate toate textele, toate materialele, obiectele, legendele. Muzeul a optat pentru un singur catalog dedicat celor trei expoziții, astfel încât în biblioteca fiecărei persoane interesate de cultura și civilizația Banatului să-și poată găsi locul. În concepția echipei organizatorice, cele trei expoziții pot fi un reper, o referință despre un trecut mai îndepărtat, pentru că am avut și secolul XVIII, și veacul XIX, al XIX-lea și secolul XX, ilustrate în aceste trei expoziții. Sigur, este prezentul pe care îl trăim, dar cu o proiecție spre viitor. În această expoziție există un obiect special, pentru mine, cu o poveste fascinantă, pe care noi o considerăm iconică pentru întreaga civilizație bănățeană. Portretul ‘Femeii în albastru’, al cărui mister invităm publicul să îl descopere. Este fascinant’, a mai spus Marius Cornea.
Potrivit muzeografului, această fotografie iconică include toate religiile Banatului – fetița catolică germană după mamă, pe linie paternă sârboaică-ortodoxă, ajunsă la vârsta maturității, va alege un partener evreu din rândul prietenilor și se va naște în data de 1 decembrie fiica sa, Marieta Olga Gordana. În fiecare an, Marietei i se va spune că fanfara militară și toate festivitățile de 1 Decembrie sunt organizate pentru aniversarea ei. Marieta va deveni o artistă consacrată în România, creatoare de bijuterii, iar prin testament a lăsat Muzeul Național al Banatului 11 lucrări absolut minunate din colecția mamei, Olga Suici.
O altă legendă poate fi descoperită într-un tablou care prezintă o familie din Caransebeș cu autor necunoscut, în care sunt prezentați membrii familiei: ‘Ioann Rovina 172 de anni, și Sara soția lui 164 de ani, născuți în Sadova (…) au conviețuit în căsătorie 146 de anni și au avut un Fiu bătrân de 140 de anni’.
Expoziția oferă publicului o perspectivă asupra societății bănățene prin mărturiile oamenilor care au locuit-o, iar vizitatorii sunt invitați să descopere poveștile și să urmărească, prin obiectele păstrate, felul în care istoria unei regiuni se alcătuiește din vieți individuale.
În centrul expoziției se află lumea celor mulți: țărani, soldați și muncitori, alături de actori, cerșetori, croitorese, fotografi, funcționari, învățători, jurnaliști, mici meșteșugari, muze ale artiștilor, precupeți din piețe, prostituate, savanți și cărturari, scriitori, servitori și vagabonzi.
La realizarea acestei ‘Trilogii sociale a Banatului’ și-au adus contribuția colegii din muzeele Reșița, Carasebeș, Lugoj, Arad, Jimbolia, Arhivele Naționale – Serviciul Județean Timiș, colecționari privați și o pleiadă de universitari din Timișoara, din domeniul literelor, istoriei, istoria artei, antropologiei, sociologiei, care au produs și ei texte sau au selectat fotografii, obiecte, toate pentru a ilustra acest fascinant colț de țară Banatului.
‘Fiecare obiect este purtător de memorie, iar publicul este invitat să le descopere’, a mai precizat Marius Cornea.
Foto: OTILIA HALUNGA / AGERPRES
