Ministrul german de externe, Johann Wadephul, care miercuri a vorbit la telefon cu omologul său american Marco Rubio, a declarat că Germania este pregătită pentru orice decizie a SUA, pe fondul ameninţărilor lui Donald Trump că ar putea retrage o parte din trupele americane din ţară şi al criticilor dure la adresa cancelarului Friedrich Merz, relatează The Guardian.
„Suntem pregătiţi pentru asta (pentru reducerea trupelor SUA – n.r.), discutăm intens şi într-un spirit de încredere în toate organismele NATO şi aşteptăm decizii din partea americanilor în această privinţă”, a declarat Wadephul, citat de AFP, în timpul unei vizite în Maroc.
Orice astfel de decizie „va fi discutată cu noi şi cu alţii, aşa cum se cuvine între aliaţi”, a adăugat el.
El a afirmat că este „liniştit” în privinţa ideii de reducere a numărului de trupe americane din Germania. Wadephul a adăugat că marile baze americane din Germania „nu sunt deloc supuse discuţiei”.
El a explicat, de exemplu, că baza aeriană de la Ramstein are „o funcţie de neînlocuit” atât pentru Statele Unite, cât şi pentru Germania.
Aflat într-o polemică de la distanţă cu cancelarul german Friedrich Merz, Trump a anunţat miercuri că SUA analizează şi evaluează reducerea trupelor americane din Germania.
Chiar dacă pare o măsură de „pedeapsă”, nu este prima dată când Trump face comentarii similare despre Germania.
În 2020, în timpul primului său mandat la Casa Albă, aparent furios din cauza cheltuielilor reduse ale Germaniei pentru apărare şi a sprijinului acordat conductei de gaz Nord Stream 2, el a calificat Germania drept „restanţieră” şi a declarat că va reduce cu o treime numărul trupelor americane staţionate acolo. Anunţul lui Trump nu a oferit însă absolut niciun detaliu şi a părut să ia complet prin surprindere atât Pentagonul, cât şi Departamentul de Stat, fără a-i mai menţiona pe omologii lor de la Berlin şi înalţii oficiali ai NATO. Se pare că nimeni nu fusese informat cu privire la această intenţie.
Planul lui Trump era atunci să trimită o parte din trupe acasă şi să le redistribuie pe altele în ţări precum Polonia şi Italia. Dar acesta s-a confruntat cu o reacţie negativă din partea ambelor partide din Congres şi cu obstacole logistice uriaşe. Preşedintele Joe Biden a îngheţat planul în februarie 2021 şi l-a anulat oficial ulterior.
Acum, Donald Trump a declarat că Statele Unite „analizează şi evaluează posibila reducere” a trupelor staţionate în Germania, la câteva zile după ce cancelarul german, Friedrich Merz, a sugerat că Washingtonul este depăşit şi „umilit” de Iran. Preşedintele SUA a spus că o „decizie” privind prezenţa militară americană în Germania, considerată o componentă cheie a apărării NATO, dar şi vitală pentru proiecţia puterii SUA în alte părţi ale lumii, va fi luată „în următoarea perioadă scurtă de timp”.
DE CE AU SUA BAZE ÎN GERMANIA?
Prezenţa militară americană în Germania datează din cel de-al Doilea Război Mondial, din 1945. Când regimul nazist s-a predat, în ţară se aflau 1,6 milioane de soldaţi americani, un număr care a scăzut în decurs de un an la mai puţin de 300.000. Ei se ocupau în principal de administrarea zonei de ocupaţie americane.
Prezenţa SUA a continuat să se reducă până la Războiul Rece, când misiunea a evoluat de la denazificare la reconstrucţia Germaniei ca bastion împotriva URSS. Bazele au devenit permanente odată cu înfiinţarea NATO şi a RFG (Germania de Vest) în 1949.
La apogeul Războiului Rece, SUA operau aproximativ 50 de baze majore şi peste 800 de amplasamente în Germania, de la aerodromuri uriaşe şi cazărmi până la posturi de ascultare. Multe dintre acestea s-au închis după căderea Zidului Berlinului în 1989 şi prăbuşirea URSS doi ani mai târziu.
În anii 1960, 1970 şi 1980, numărul trupelor americane din Germania depăşea adesea 250.000, cu alte sute de mii de membri ai familiilor acestora care locuiau în şi în jurul bazelor. Acestea au ajuns să semene cu nişte oraşe americane autonome, cu propriile şcoli, magazine şi cinematografe.
Potrivit Centrului de Date privind Efectivele Armatei SUA, la sfârşitul anului trecut, armata americană avea 68.000 de militari în serviciu activ repartizaţi permanent în bazele sale din Europa, puţin peste jumătate dintre aceştia – aproximativ 36.400 – fiind staţionaţi în Germania. Ei sunt repartizaţi în 20-40 de baze (numărul depinde de modul în care este definit termenul „bază”), inclusiv sediile din Stuttgart ale Comandamentului European (EUCOM) şi Comandamentului Africii (AFRICOM), care coordonează operaţiunile tuturor forţelor militare americane de pe cele două continente, scrie The Guardian.
Cinci dintre cele şapte garnizoane ale armatei americane din Europa se află în Germania (celelalte sunt în Belgia şi Italia). Pe lângă Stuttgart, printre cele mai mari instalaţii americane se numără imensa bază aeriană Ramstein, sediul central al Forţelor Aeriene ale SUA în Europa (USAFE), care găzduieşte 8.500 de membri ai forţelor aeriene.
Grafenwöhr, Vilseck şi Hohenfels, administrate de garnizoana din Bavaria, fac parte din cea mai mare zonă de instrucţie a armatei americane din Europa, în timp ce garnizoana din Wiesbaden este sediul central al Armatei SUA pentru Europa şi Africa.
Centrul medical Landstuhl este cel mai mare spital militar american din afara SUA.
Rolul bazelor s-a schimbat radical de la Războiul Rece: acestea au devenit locaţii vitale de avanpost şi noduri logistice pentru operaţiunile militare americane, lansând şi susţinând războaiele SUA, inclusiv în Irak, Afganistan şi, cel mai recent, Iran.
REDUCEREA TRUPELOR, O OPERAŢIUNE COMPLICATĂ
În aceste condiţii, rămân obstacole în calea unei reduceri majore a trupelor americane din Germania. După cum a afirmat joi Anitta Hipper, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene pentru securitate şi afaceri externe, deşi SUA sunt „un partener vital pentru securitatea şi apărarea Europei”, desfăşurarea trupelor americane în Europa „este, de asemenea, în interesul SUA, în sprijinul rolului său global”.
Jeff Rathke, de la Institutul Americano-German al Universităţii Johns Hopkins, a susţinut acelaşi lucru, afirmând că SUA beneficiază enorm de pe urma prezenţei avansate în baze precum Ramstein, fără de care multe dintre operaţiunile sale ar fi incomparabil mai dificile. „Forţele americane din Europa nu reprezintă o contribuţie caritabilă pentru europenii nerecunoscători – ele sunt un instrument al influenţei militare globale a Americii”, a spus el. Pe scurt, înţelegerea este următoarea: SUA ajută la apărarea Europei; Europa oferă o infrastructură pentru operaţiunile militare globale ale Americii.
În principiu, armata SUA ar putea redistribui trupele în Europa: în prezent are aproximativ 13.000 în Italia, 10.000 în Marea Britanie şi 4.000 în Spania. Cu toate acestea, în conformitate cu Legea privind autorizarea apărării naţionale (NDAA) din 2026, nu poate permite ca numărul acestora să scadă permanent sub 75.000.
Totuşi, analiştii din domeniul apărării observă că reduceri substanţiale de personal la baze precum Stuttgart şi Ramstein, care s-au dezvoltat de-a lungul mai multor decenii pentru a deveni centre strategice vitale pentru operaţiunile Pentagonului, ar avea un cost enorm pentru acoperirea militară a SUA.
CITEȘTE ȘI UPDATE – Trump afirmă că SUA analizează o posibilă reducere a trupelor sale din Germania. Marco Rubio a vorbit miercuri la telefon cu omologul său de la Berlin CITEȘTE ȘI Merz susţine menţinerea legăturilor militare cu SUA, în ciuda ameninţărilor lui Trump CITEȘTE ȘI Trump lansează un nou atac la adresa cancelarului Merz 
