În podul Palatului Culturii din Iași timpul are, începând de joi, o altă dimensiune. Nu este doar o noțiune care se măsoară cu acele unui ceasornic, ci se aude în mecanismul carillonului din Turnul cu Ceas, care la fiecare oră exactă cântă ‘Hora Unirii’, iar din această ză se și vede cu ajutorul tehnologiei și Inteligenței Artificiale care aduce trecutul în fața vizitatorilor.
Printre roțile dințate, grinzile vechi și sunetul mecanismului care a măsurat timpul de mai bine de un secol, într-un mod neașteptat o lume de ieri întâlnește viitorul. Inginerul german Johann Friedrich Weule jr., proprietarul fabricii care a construit carllionul Palatului Culturii, stă într-un colț sub forma unei info-holograme care îi întâmpină pe vizitatori și le vorbește celor care sunt dispuși să-i descopere povestea.
Până acum era o imagine aproape imposibil de imaginat pentru mulți dintre noi. Cu o simplă apăsare de buton info-holograma începe să vorbească, folosind un limbaj natural, despre Palatul Culturii, despre istoria Turnului cu Ceas, despre mecanismul ceasului din turn.
Info-holograma răspunde în română, engleză și franceză doar dacă sunt întrebări referitoare la Palatul Culturii și Turnul cu Ceas.
‘Încercăm din ce în ce mai mult să aducem tehnologia în viața muzeistică, să aducem elemente care să îi atragă pe cei mici, dar mai ales să fie la disponibilitatea turiștilor noștri, indiferent de naționalitatea lor. Am găsit în arhivele din Berlin numele proprietarului fabricii care a construit ceasul din turnul Palatului, i-am scanat toate fotografiile și împreună cu partenerii din Iași să construim o hologramă care să îi întâmpine pe vizitatori’, a declarat presei managerul Palatului Culturii Iași, Andrei Apreotesei.
În timp ce holograma unui personaj dintr-o altă epocă îi privește pe vizitatorii de astăzi și le răspunde prin intermediul Inteligenței Artificiale, în jurul ei roțile dințate, clopotele și vechile mecanisme ale carllionului sunt adevărați martori care de un secol redau la fiecare oră exactă melodia ‘Hora Unirii’, compusă de Alexandru Fechtenmacher, pe versurile lui Vasile Alecsandri, pentru a marca în mod simbolic Unirea Principatelor de la 1859.
Contrastul este cu atât mai puternic cu cât în afară cadranele orologiului sunt străjuite de câte o frescă reprezentând doi plăieși.
‘Am dezvoltat această hologramă care folosește Inteligența Artificială pentru a face un program, un dispozitiv conversațional în care utilizatorii pot afla informații direct de la cel care a proiectat mecanismul din Turnul cu Ceas. Totul e foarte simplu, foarte intuitiv. Cred că așa ar trebui să arate tehnologia’, a declarat, pentru AGERPRES, promotorul proiectului, Andrei Gheorghiță.
În opinia acestuia, oamenii nu trebuie să simtă o presiune sau disconfort atunci când vorbim de noile tehnologii, care ar trebui întâlnite tot mai des mai ales în instituțiile publice.
‘Tehnologia nu trebuie să pună presiune pe oameni, ci să vină în ajutorul lor, indiferent de cunoștințele tehnice. Ne dorim ca astfel de tehnologii să ajungă în toate instituțiile din țară, astfel încât utilizatorii să poată afla informații rapide, punctuale și în timp util despre muzeele și evenimentele culturale din zona respectivă’, a declarat Andrei Gheorghiță, care în viața de zi cu zi este și șef lucrări la Facultatea de Bioinginerie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ‘Grigore T.Popa’ Iași.
Acesta este al doilea proiect derulat de tânărul ieșean în parteneriat cu Palatul Culturii din Iași. De la începutul lunii mai 2025, vizitatorii Palatului Culturii sunt întâmpinați chiar la intrare de info-holograma celebrului arhitect Ion D. Berindei, proiectantul clădirii.
‘Noile tehnologii ne ajută foarte mult. Indiferent de perioadă, indiferent de temperatură, această hologramă este mereu prezentă și activă. Holograma vorbește și răspunde în trei limbi – română, engleză și franceză. Trebuie să menționăm că întrebările sunt filmate și înregistrate pentru a ne ajuta să aflăm care sunt curiozitățile lor și ce îi interesează mai mult, ce trebuie îmbunătățit. Este un proces continuu, ceea ce trebuie să fie și educația noastră, nu doar a roboților, pentru un update’, a declarat managerul Andrei Apreotesei.
Contrastul dintre holograma care reprezintă o prezență luminoasă și fragilă trecută de multă vreme în altă dimensiune a timpului și mecanismul vechi de peste o sută de ani îl face pe vizitator să privească mult mai atent în jurul său. Tehnologia aduce în prezent nu doar omul din spatele mecanismului și determină, totodată, ca mecanismul să păstreze încă vie povestea timpului în care a fost construit.
‘Ceasul cu carillon este un sistem de clopote de dimensiuni diferite care dau seria notelor muzicale dintr-o gamă completă. Ele sunt acționate de mecanismul ceasului printr-un tambur cu știfturi care acționează niște ciocănele metalice. Ceasul a fost instalat în Turnul Central în 1925, special pentru a conferi o încărcătură istorică Palatului Administrativ și de Justiție, aceasta fiind destinația inițială a clădirii, precum și pentru a atribui o conotație romantică edificiului nou construit. Mecanismul orologiului se află la etajul al treilea din turnul central al Palatului. Este un ceas cu trei cadrane, fiecare cu diametrul de 3,24 metri. Cadranele erau inițial împodobite cu vitralii, reprezentând cele 12 zodii’, a mai explicat Andrei Apreotesei.
Din 1955, clădirea de peste 34.000 metri pătrați poartă numele de Palatul Culturii.
În prezent, în Palatul Culturii funcționează una dintre cele mai importante și mai prestigioase instituții de cultură din țară: Complexul Muzeal Național Moldova. Clădirea adăpostește patru muzee de talie națională, fiecare cu o îndelungată tradiție: Muzeul de Artă, înființat în 1860, Muzeul de Istorie a Moldovei, ale cărui începuturi coboară până la 1916, Muzeul Etnografic al Moldovei, ale cărui baze au fost puse în 1943 și Muzeul Științei și Tehnicii ‘Ștefan Procopiu’, al cărui prim nucleu a fost creat în 1955 și al cărui nume este un omagiu adus omului de știință ieșean.
Tot în Palatul Culturii își are sediul și Centrul de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural, care are o prestigioasă activitate de peste patruzeci de ani.
Foto: ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
