Agricultura românească are nevoie de continuitate, investiţii şi mecanisme moderne de dezvoltare, indiferent de formula executivă care va gestiona priorităţile economice ale următorilor ani, se arată într-un apel transmis de Agricover, unul dintre principalii jucători din agribusiness-ul din România. Agricover lansează un apel urgent pentru modernizarea regulilor care blochează dezvoltarea fermelor: „Solicităm integrarea agriculturii ca infrastructură strategică în noile dezbateri economice şi un dialog real între toţi actorii din lanţ pentru a asigura securitatea alimentară a României”.
Reprezentanţii companiei atrag atenţia că, în ultimii ani, sectorul agricol a traversat 41 de luni consecutive de secetă severă, iar profitul net agregat al primelor 500 companii agricole s-a redus cu aproape 70%. În acest context, circa 66% dintre companiile din agricultură operează astăzi cu capital de lucru negativ, inclusiv după un an agricol mai bun.
“Seceta, volatilitatea preţurilor, costurile de finanţare şi blocajele de lichiditate nu mai sunt episoade izolate. Ele au expus vulnerabilităţi structurale care afectează capacitatea fermierilor de a investi, de a se finanţa şi de a planifica pe termen lung. Multe ferme continuă să funcţioneze cu instrumente financiare construite pentru cicluri scurte, pe terenuri greu de consolidat şi în relaţii comerciale în care predictibilitatea costurilor şi echilibrul contractual rămân vulnerabile”, declară Liviu Dobre, CEO Agricover Holding.
Acesta spune că un an agricol mai bun poate aduce un respiro temporar, dar nu compensează bilanţuri fragile, investiţii amânate şi presiunea permanentă asupra lichidităţii.
“România nu poate construi securitate alimentară cu ferme care supravieţuiesc de la o campanie la alta. De sănătatea agriculturii depind securitatea alimentară, economia rurală şi capacitatea României de a produce hrană într-un context internaţional tot mai instabil”, arată Liviu Dobre.
Continuitate şi investiţii
Reprezentanţii Agricover susţin că în contextul noilor discuţii despre priorităţile economice ale României, modernizarea mecanismelor care susţin agricultura a devenit o temă strategică şi urgentă. Ei lansează un apel pentru guvernanţii români să aibă în vedere problemele agriculturii: agricultura are nevoie de continuitate, investiţii şi mecanisme moderne de dezvoltare, indiferent de formula executivă care va gestiona priorităţile economice ale următorilor ani.
Agricultura are nevoie de soluţii de finanţare care susţin investiţiile pe termen lung, de politici şi instrumente care fac investiţiile agricole finanţabile realist: programe de garantare adaptate agriculturii, criterii de evaluare adaptate cash-flow-ului sezonier, soluţii pentru investiţii pe termen lung şi mecanisme care susţin dezvoltarea fermelor, se arată în apelul lansat de Agricover.
Consolidarea exploataţiilor, cadastrarea accelerată şi dezvoltarea unor forme de arendă stabile pot contribui la creşterea capacităţii fermierilor de a investi şi de a construi ferme viabile pe termen lung. Aceasta nu înseamnă doar proprietate asupra terenului, ci capacitatea fermierilor de a investi sustenabil şi de a dezvolta exploataţii competitive, precizează Liviu Dobre.
Multe dintre investiţiile care pot face agricultura românească mai performantă şi mai rezilientă sunt investiţii construite pe 10, 15 sau chiar 20 de ani: irigaţii, tehnologii de precizie, depozitare, energie, refacerea fertilităţii solului sau digitalizare. Totuşi, multe ferme continuă să funcţioneze cu presiune permanentă asupra lichidităţii şi cu acces limitat la finanţare stabilă pentru dezvoltare. Când terenul, tehnologia sau infrastructura sunt finanţate ca şi cum ar fi capital de lucru, bilanţul fermei se dezechilibrează exact în momentul în care ferma ar trebui să devină mai puternică.
Fragmentarea terenurilor amplifică această problemă. În multe zone agricole, fermele funcţionează pe baza a sute de contracte de arendă dificil de administrat şi greu de utilizat în relaţia cu finanţatorii. Lipsa cadastrării complete reduce capacitatea fermierilor de a construi garanţii solide şi de a susţine investiţii pe termen lung, se mai precizează în apel.
Costuri neclare şi condiţionări comerciale
Fermierii iau decizii majore cu multe luni înainte de recoltă, iar costul real al inputurilor, condiţiile comerciale şi riscurile contractuale trebuie să fie clare de la începutul campaniei.
“O fermă nu îşi poate construi bugetul pe discounturi off-invoice, vouchere condiţionate, reduceri greu de verificat, sau clauze care pot transforma retrospectiv o întârziere minoră într-un cost major. Problema este, în primul rând, lipsa de predictibilitate şi transparenţă la implementarea acestor mecanisme comerciale. Reducerile trebuie să fie clare, stabile contractual şi cunoscute înainte ca fermierul să îşi asume riscul de producţie”, se arată în apel.
Libertatea fermierului de a alege şi de negociere este la fel de importantă. Seminţele, produsele de protecţia plantelor, fertilizanţii, serviciile tehnice şi finanţarea trebuie evaluate şi achiziţionate în funcţie de nevoile reale ale fiecărei ferme, pe criterii clare şi comparabile.
Penalităţile disproporţionate, condiţionarea achiziţiilor, garanţiile excesive şi anularea retroactivă a unor reduceri comerciale pot destabiliza ferme şi transferă o parte disproporţionată a riscului către actorii cei mai vulnerabili ai lanţului agricol, susţine Liviu Dobre.
Tocmai de aceea, agricultura are nevoie de relaţii comerciale mai predictibile şi mai echilibrate.
“Reducerile comerciale trebuie să fie transparente şi stabile contractual, iar fermierii trebuie să poată lua decizii economice pe baza unor costuri reale şi verificabile încă de la începutul campaniei agricole. În acelaşi timp, piaţa are nevoie de practici comerciale care susţin libertatea de alegere, predictibilitatea şi capacitatea fermierilor de a planifica investiţiile şi producţia pe termen lung”, se arată în apelul Agricover.
Soluţii de criză care mută presiunea în lanţ
Reprezentanţii companiei spun că o decizie publică nu afectează doar fermierul, ci întregul lanţ economic: furnizori de inputuri, distribuitori, finanţatori, procesatori, comercianţi şi comunităţi rurale.
“Măsurile adoptate în perioade de criză, cum sunt moratoriile, amânările la plată sau suspendarea temporară a unor obligaţii, pot fi necesare, dar atunci când sunt construite fără mecanisme clare de compensare şi fără surse reale de finanţare, ele riscă să mute presiunea financiară dintr-o parte a lanţului în alta, fără să rezolve problema de fond. O măsură care reduce temporar presiunea asupra fermierului, dar transferă integral pierderea către furnizori, distribuitori sau finanţatori poate prelungi dezechilibrele din sector şi poate reduce capacitatea întregului lanţ agricol de a funcţiona”, se menţionează în apel.
Agricultura are nevoie de politici publice construite pe realitatea economică a sectorului: investiţii pe termen lung, venituri sezoniere, volatilitate ridicată şi sensibilitate majoră la blocajele de lichiditate.
“Măsurile de sprijin trebuie construite împreună cu actorii din teren şi însoţite de analiza impactului asupra întregului lanţ şi un calendar de revenire la funcţionarea normală a pieţei. Fermierii au nevoie de continuitate şi politici capabile să stabilizeze sectorul pe termen lung, nu doar de intervenţii reactive în perioade de criză”, se mai arată în document.
Cea mai bună direcţie
Liviu Dobre afirmă că România are de ales între două direcţii: o agricultură care continuă să funcţioneze sub presiunea soluţiilor de avarie (finanţare pe termen scurt, terenuri fragmentate, reguli comerciale opace şi intervenţii publice reactive) sau o agricultură capabilă să investească, să se finanţeze şi să rămână competitivă pe termen lung.
“Fermierii români nu se aşteaptă la tratament preferenţial, au nevoie de reguli clare, contracte echilibrate, acces la finanţare adecvată, libertatea de a decide în propriile ferme şi politici publice construite pe realitatea economică a agriculturii.
Acum, când sunt în dialog strategiile economice, agricultura trebuie să fie parte a acestei discuţii nu doar ca sector vulnerabil, ci ca infrastructură strategică pentru securitate alimentară, economie rurală şi stabilitate socială…(…) Agricultura României nu mai poate funcţiona cu reguli construite pentru realităţi din trecut. Are nevoie de reguli care o fac rezilientă, finanţabilă şi corect tratată”, spune Liviu Dobre.
Agricover susţine modernizarea mecanismelor financiare, comerciale şi publice care stau la baza agriculturii româneşti şi un dialog autentic, constant între fermieri, distribuitori, finanţatori, furnizori şi autorităţi.
Compania deserveşte aproape 10.000 de fermieri la nivel naţional. Agricover Holding include: Agricover Credit IFN, una dintre cele mai mari instituţii financiare nebancare din România, specializată în finanţarea operaţiunilor şi investiţiilor fermierilor; Agricover Distribution şi Agricover Commodities, companii specializate în distribuţia de inputuri agricole – carburanţi, seminţe certificate, precum şi produse pentru protecţia şi nutriţia plantelor.
