Lucrările de reabilitare a barajului Leșu au fost realizate, finalizate și recepționate, printr-o investiție de 113,18 milioane de lei din PNRR, proiect realizat de Administrația Bazinală de Apă (ABA) Crișuri.
Este singurul baraj din România reabilitat prin acest mecanism de finanțare și primul care include componente dedicate biodiversității: scară de pești, insule plutitoare cu vegetație, panouri solare pentru funcționarea independentă a echipamentelor.
Proiectul include mai multe soluții tehnice deosebite, între care impermeabilizarea paramentului amonte cu o geomembrană – o premieră în România, monitorizarea în timp real a infiltrațiilor prin fibră optică și construirea unei scări pentru pești, lucrare complexă și unică în țară, destinată asigurării continuității ecologice a cursului de apă.
Directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri, Pasztor Sandor, a declarat luni, la evenimentul de finalizare, că instituția a recepționat 11 proiecte finanțate prin PNRR, fără obiecțiuni, investițiile realizate în județul Bihor ridicându-se la zeci de milioane de euro, ”cireașa de pe tort” fiind Barajul Leșu, nefuncțional de 12 ani și care nu a fost reabilitat de 50 de ani.
”Cu această lucrare suntem la a 11-a lucrare definitivată, recepționată, terminată, fără nicio problemă, fără nicio obiecțiune de PNRR. (…) Din aceste 11 proiecte, nouă proiecte au fost definitivate cu Ministerul Dezvoltării pe județul Bihor”, a spus Pasztor Sandor.
El a menționat că proiectele au permis realizarea a circa 200 de kilometri de piste pentru biciclete, reabilitarea a aproximativ 200 de kilometri de diguri și modernizarea infrastructurii hidrotehnice și a unor sedii administrative.
Foto: ABA Crişuri
Directorul ABA Crișuri a evidențiat în special finalizarea celor două proiecte privind infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, respectiv polderul de la Sălard și reabilitarea barajului Leșu, acesta din urmă fiind considerat cea mai mare investiție.
”Cu mult efort, cu multe probleme, dar cu un rezultat foarte ok (…), am reușit să terminăm”, a afirmat Pasztor Sandor, precizând că cele 11 proiecte au adus în județ și în administrația bazinală investiții de ordinul zecilor de milioane de euro.
Lacul Leșu are un volum normal de retenție de 28,3 milioane de metri cubi și deservește o populație de aproximativ 225.000 de persoane. Barajul are o înălțime de 60,50 metri și o lungime la coronament de 180 de metri; lacul de acumulare se întinde pe aproximativ 150 de hectare și are o capacitate maximă de aproape 33 de milioane de metri cubi de apă.
Acumularea de apă a fost repornită oficial în luna mai, după o perioadă de 12 ani, nivelul apei ajungând în prezent la aproximativ 18% din capacitate. Lacul este reumplut treptat, urmând să contribuie la asigurarea alimentării cu apă a municipiului Oradea și a altor comunități din zonă, la combaterea efectelor secetei și la protecția împotriva inundațiilor. Reumplerea acumulării va favoriza, de asemenea, refacerea biodiversității și protejarea habitatelor și suprafețelor din ariile naturale protejate.
Prin finalizarea proiectului ”Îmbunătățirea condițiilor de funcționare în siguranță a Acumulării Leșu”, barajul a fost readus la parametrii necesari unei exploatări sigure și controlate. Lucrările au vizat corpul barajului și fundația, echipamentele hidromecanice, golirea de fund, sistemele de monitorizare și control, precum și lucrări pentru refacerea conectivității ecologice a cursului de apă.
Foto: ABA Crişuri
Printre principalele intervenții se numără impermeabilizarea paramentului amonte, considerată o premieră în România. Potrivit directorului Pasztor Sandor, etanșeizarea a fost realizată prin montarea unei geomembrane din PVC pe o suprafață de aproximativ 12.100 de metri pătrați, soluția permițând monitorizarea în timp real, prin fibră optică, a infiltrațiilor. Tehnologia, produsă în Italia și instalată de compania elvețiană Carpi Tech S.A., este utilizată pe baraje din zone montane din Italia și Franța.
Au fost modernizate sistemele de control și alarmare, inclusiv prin implementarea unui sistem SCADA, care permite monitorizarea și operarea în timp real, completate de două stații hidrometrice și camere video pentru supravegherea permanentă a acumulării și a lucrărilor. De asemenea, drumul de coronament, iluminatul public și căile de acces au fost reabilitate.
O componentă importantă a investiției este cea dedicată biodiversității. Barajul a fost dotat cu o scară de pești de tip sifon FishFlow, cu o lungime totală de 640 de metri și opt tronsoane amplasate la o înălțime de peste 60 de metri. Potrivit constructorilor, aceasta este o soluție unică în România și are rolul de a crea o cale de trecere pentru fauna acvatică, contribuind la continuitatea ecologică a cursului de apă.
Proiectul mai include 150 de metri pătrați de insule plutitoare cu vegetație, destinate filtrării naturale a apei, reducerii nutrienților și creșterii biodiversității, precum și 240 de metri de bariere pentru deșeurile plutitoare, menite să rețină materialul lemnos și deșeurile transportate de apă.
De asemenea, a fost instalat și un sistem de energie de rezervă, precum și panouri solare, destinate producerii energiei regenerabile pentru funcționarea independentă a echipamentelor dedicate mediului.
Lucrările au fost executate, în trei schimburi, de asocierea câștigătoare a licitației, formată din S.C. Socot S.A., lider de asociere, și S.C. Aquaproiect S.A., împreună cu subcontractanții S.C. Controlsoft Automatizare S.R.L., S.C. Electric Light Expert S.R.L. și S.C. Carpi Tech S.A. Valoarea contribuției comunitare prin PNRR este de 113.179.114,54 lei, fără TVA.
Foto: ABA Crişuri
Barajul Leșu, construit între anii 1969 și 1973 pe Valea Iadului, afluent de stânga al Crișului Repede, la aproximativ șase kilometri în amonte de satul Remeți, comuna Bulz, a fost golit în 2015, din cauza unor fisuri, pentru a intra – pentru prima dată de la construcție – într-un amplu proces de reabilitare integrală.
După identificarea sursei de finanțare și depunerea proiectului de către ABA Crișuri, lucrările au început în mai 2025, având termen de finalizare 31 iulie 2026.
Reabilitarea acumulării Leșu are și o componentă importantă pentru dezvoltarea turistică a zonei Munților Apuseni, în contextul modernizării infrastructurii rutiere.
Barajul se află pe traseul Drumului Apusenilor, între Stâna de Vale și Remeți, la aproximativ 45 de kilometri de Beiuș. Drumul Apusenilor, modernizat de Consiliul Județean Bihor, are 56,3 kilometri și face legătura între Beiuș și limita cu județul Cluj, fiind finalizat în 2023. În zona Lacului Leșu mai există însă un tronson de aproximativ nouă kilometri care necesită modernizare.
Prin punerea în siguranță și modernizarea infrastructurii, barajul Leșu își reia rolul strategic pentru gestionarea resurselor de apă din nord-vestul țării, concomitent cu crearea condițiilor pentru refacerea ecosistemului lacului și dezvoltarea zonei turistice.
Citeşte şi:
* Diana Buzoianu: Bugetul pentru baraje, majorat de cinci ori; trei proiecte PNRR, finanțate național (GALERIE FOTO)
* Bolojan afirmă că reabilitarea barajului Leșu reprezintă o investiție importantă realizată prin PNRR (GALERIE FOTO)
