Zece parlamentari aleşi pe listele PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, POT şi SOS formează „Grupul parlamentar românesc de prietenie cu Republica Islamică Iran”. La cinci luni de la declanşarea protestelor soldate cu zeci de mii de victime şi la trei luni de la acţiunea militară iniţiată de SUA, grupul de prietenie româno-iraniană ”rezistă”.
“Mai pot exista grupuri de prietenie cu un regim care practică teroare şi ucide? “
“Adresăm un apel onest statului român: apreciem eforturile de echilibru ale României, dar întrebăm, legitim: mai putem menţine relaţii economice fără a pune condiţia drepturilor omului? “, se adresează retoric Mehrzad Moghazei, de la microfon.
Este 10 mai 2026 şi, pe o ploaie măruntă, alături de aproximativ 50 de conaţionali, majoritatea stabiliţi de ani buni în România, iranianul vorbeşte pe esplanada de lângă Universitatea Bucureşti, aproape pe punctul care marchează inima protestelor româneşti împotriva dictaturii comuniste.
“Mai pot exista grupuri de prietenie cu un regim care practică teroare şi ucide? Cerem ca democraţia română, care ştie atât de bine ce înseamnă lupta împotriva tiraniei, să-şi păstreze valorile intacte. Nu vrem afaceri cu sânge pe mâini”, concluzionează ferm Moghazei.
În vârstă de 45 de ani, este născut în Iran şi trăieşte în România din 1992. E bucătar şi, de câţiva ani, conduce un restaurant din Ploieşti.
Inima sa iraniană nu-l lasă să stea departe de problemele ţării-mamă: ultimele proteste, declanşate pe 28 decembrie 2025, s-au soldat cu un număr necunoscut, dar enorm, de victime.
Pe 25 ianuarie 2026, revista Time vorbea de 30.304 de decese, cu referire la datele înregistrate în spitalele civile doar în zilele de 8 şi 9 ianuarie. Tot atunci, Iran International estima numărul total de decese la aproximativ 36.500. Pentru doar două zile de proteste.
“Continuăm să fim vocea poporului iranian, a compatrioţilor noştri fără voce, până câştigăm lupta pentru libertate”, explica Mehrzad Moghazei pentru News.ro scopul acţiunii din 10 mai.
Doar în acest an, iranienii din România au organizat peste 30 de proteste, a spus pentru News.ro Reza Heidari (61 de ani). Stabilit în România din 1985, este medic, translator oficial agreat de Ministerul Justiţiei din România şi activist iranian.
Acţiunile au avut loc inclusiv lângă ambasada Iranului în România, ambasada SUA, în parcul Herăstrău sau zona Universităţii. O parte dintre ele au fost mediatizate şi de presa română.
La doi kilometri distanţă de locul protestului, în Parlamentul României, la 150 de zile de la începutul ultimei runde de atrocităţi împotriva populaţiei civile iraniene şi o sută de zile de la declanşarea acţiunii militare americane, Grupul parlamentar românesc de prietenie cu Republica Islamică Iran rezistă.
Şi este, în continuare, activ.
Cei zece parlamentari din Grupul de prietenie cu Iranul
Pe 5 martie 2026, Ambasada Republicii Iran din Bucureşti transmitea, “în numele preaputernicului Dumnezeu”:
“Cu profundă durere anunţăm că sâmbătă, 28 februarie, Marele Ayatollah Ali Khamenei, liderul suprem al Revoluţiei din Iran, a fost martirizat de o lovitură comună a regimului americano-sionist”.
Motiv pentru care fusese declarată o perioadă de doliu naţional, de 40 de zile.
O carte de condoleanţe era deschisă la sediul Ambasadei Iranului din Bucureşti. Printre cei invitaţi să participe erau şi cei zece membri ai Grupului parlamentar românesc de prietenie cu Republica Islamică Iran.
Organizaţia este condusă de preşedintele Raisa Enachi (parlamentar SOS până în august 2025, neafiliată, de atunci), vicepreşedintele Cristian Emanuel Cîmpan (POT până în aprilie 2026, afiliat PSD în prezent) şi secretarul Cosmin Hristu (AUR).
“Grupul nu a avut nicio activitate, nu ne-a contactat nimeni”, a declarat Hristu pentru News.ro.
Doar în acest an, pe numele său şi al colegilor ambasada a transmis două invitaţii, direct sau prin intermediul preşedintei grupului, Raisa Enachi. Pe lângă cea referitoare la cartea de condoleanţe, a mai fost una, legată de Ziua Naţională a Iranului, serbată pe 10 februarie. Din informaţiile News.ro, cel puţin un parlamentar român a dat curs uneia sau mai multor invitaţii.
Întrebat dacă nu crede că ar fi necesară, în actualul context, suspendarea sau anularea protocolului grupului de prietenie, Hristu a răspuns: “Nu ţine de decizia mea, nu eu sunt preşedinte, preşedintele ar trebui să ia această decizie”.
Alături de colegii social-democraţi Lucian Gabriel Bogdănel sau Răducu Adrian Păduraru, şi Paul Claudiu Cotîrleţ (PSD) face parte din acest grup.
“Îmbrăţişez poziţia pe care Ministerul Afacerilor Externe a expus-o în mod public, de condamnare a violenţelor care au avut loc pe teritoriul Iranului”, a declarat Cotîrleţ pentru News.ro.
“Legat de grupul de prietenie, nu a existat o poziţie comună, o întâlnire în care să discutăm ce s-a petrecut în ultimul timp în Iran”, a mai spus el.
“Decizia trebuie să aparţină conducerii Parlamentului, iar noi ne supunem acestei decizii”, a răspuns Cotîrleţ la întrebarea de ce nu este suspendată sau anulată activitatea grupului. Cât priveşte opinia sa personală, a răspuns că lasă “la latitudinea celor care trebuie să ia o asemenea decizie”.
“Au fost organizate mai multe activităţi, dar am refuzat să particip, având în vedere situaţia din Iran”, a transmis pentru News.ro Teodor Lazăr (USR), membru al grupului parlamentar de prietenie cu Iran.
“Am avut o discuţie la grupul USR (pe tema Grupului de prietenie cu Iran, n.r.) dar, având în vedere că tocmai începuse ofensiva preşedintelui Trump (pe 28 februarie 2026, n.r.), am luat decizia să temporizăm puţin, să vedem care e finalitate acţiunii. Este necesară anularea sau suspendarea (Grupului de prietenie cu Iran, n.r.)”, explică Lazăr reacţia politică personală şi a partidului din care face parte.
“Nu am fost la vreo reuniune a Grupului de prietenie. Am primit câteva solicitări de la ambasadă, dar am considerat că nu sunt îndeplinite cele mai bune condiţii pentru a participa”, a declarat pentru News.ro Vasile Blaga (PNL), membru al grupului.
“Trebuie suspendată activitatea, cel puţin până când vedem o schimbare clară a modului cum funcţionează democraţia în Iran”, a adăugat Blaga.
Pe lângă cei menţionaţi până acum, simpli membri mai sunt Mohammad Murad (AUR) şi Levente Vass (UDMR).
News.ro a încercat în repetate rânduri să-i contacteze telefonic sau prin mesaje pe preşedinta Raisa Enachi (parlamentar SOS până în august 2025, neafiliată, de atunci) şi pe vicepreşedintele Cristian Emanuel Cîmpan (POT până în aprilie 2026, afiliat PSD în prezent), pentru un punct de vedere privind activitatea Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Islamică Iran. Fără vreun rezultat.
Mesajul iranienilor din România către Grupul parlamentar de prietenie
Pe 19 februarie 2026, în momentul în care organizaţiile internaţionale şi mass-media raportau zilnic mii de victime în rândul protestatarilor, Fundaţia Umanitară “Salvarea Semenilor”, transmitea, pe adresa grupului de prietenie, dar şi pe cea a membrilor, o scrisoare.
Subiectul viza “Reevaluarea raporturilor de cooperare / prietenie parlamentară în contextul degradării climatului drepturilor omului în R.I. Iran”.
“În virtutea respectului pentru normele dreptului internaţional şi a valorilor democratice care fundamentează statul român, vă adresăm prezenta cerere în vederea revizuirii actualelor raporturi de prietenie parlamentară cu Republica Islamică Iran”, scria Reza Heidari (61 de ani). Stabilit în România din 1985, este medic, translator oficial agreat de Ministerul Justiţiei din România şi activist iranian.
“Deşi recunoaştem valenţele diplomaţiei parlamentare ca instrument de dialog şi cooperare între naţiuni, considerăm că exercitarea acestor prerogative trebuie să survină exclusiv în parametrii respectului reciproc şi ai beneficiului popoarelor suverane.
În mod tradiţional, misiunile diplomatice şi reprezentanţele consulare funcţionează ca punţi de legătură menite să servească interesele cetăţenilor, sub rezerva respectării ordinii de drept şi a libertăţilor fundamentale.
Totodată, având în vedere documentarea exhaustivă a caracterului represiv al regimului de la Teheran, precum şi poziţia oficială a Uniunii Europene care cataloghează acţiunile acestuia drept generatoare de instabilitate şi incompatibile cu standardele internaţionale de securitate, se impune o delimitare etică şi politică tranşantă. În contextul în care democraţiile consolidate îşi revizuiesc prezenţa şi angajamentele faţă de acest regim, considerăm imperativ ca România să îşi alinieze conduita diplomatică la valorile libertăţii şi demnităţii umane”, mai scria Heidari.
Erau formulate două solicitări:
– suspendarea sau anularea protocolului simbolic al Grupului de Prietenie, ca act de disociere faţă de politicile autoritare ale regimului teocratic criminal din Iran;
– formularea unei condamnări oficiale a încălcărilor sistematice şi flagrante ale drepturilor omului, manifestând astfel un gest de solidaritate indispensabil cu aspiraţiile legitime ale poporului iranian.
Heidari a declarat pentru News.ro că nu a primit vreun răspuns de la niciunul dintre membrii grupului, către care a fost transmisă scrisoarea.
Parlamentarii contactaţi de News.ro susţin că scrisoarea e posibil să se fi pierdut în marea de corespondenţă zilnică.
“Probabil l-am primit, dar nu l-am observat, pe adresa de email a Camerei Deputaţilor vin peste o sută de emailuri zilnic. Mai intră şi în spam”, s-a scuzat Teodor Lazăr (USR).
Un răspuns a venit din partea Ministerului Afacerilor Externe.
“România urmăreşte cu deosebită atenţie desfăşurarea acestor mişcări de protest încă de la izbucnirea lor, manifestându-şi profunda îngrijorare faţă de numărul mare de victime din rândul protestatarilor, decedaţi, răniţi sau aflaţi în detenţie arbitrară pentru exercitarea drepturilor lor fundamentale”, îi transmitea MAE lui Reza Heidari pe 12 februarie 2026.
“Diplomaţia română a exprimat public solidaritatea deplină a României cu poporul iranian şi a transmis fără echivoc apeluri ferme la adresa autorităţilor iraniene să abordeze nemulţumirile populare în mod paşnic şi prin dialog incluziv, respectând dreptul la libertatea de exprimare, asociere şi întrunire paşnică, libera circulaţie a informaţiilor, accesul la internet şi la mijloacele de comunicare şi informare”, concluziona MAE.
Grupuri parlamentare de prietenie desfiinţate
Pe 3 mai 2022, plenul comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului vota desfiinţarea Grupurilor parlamentare de prietenie cu Federaţia Rusă şi cu Republica Belarus.
Propunerea venea, la mai bine de o lună de la declanşarea războiului din Ucraina, din partea Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (GRUI).
O decizie similară nu a vizat însă Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Islamică Iran.
În plan extern, Consiliul European a desemnat în februarie, anul acesta, Corpul Gărzilor Revoluţionare Islamice (IRGC) din Iran drept organizaţie teroristă. A impus şi în 2026 multiple sancţiuni pentru încălcări ale drepturilor omului.
Statele Unite cataloghează regimul iranian drept “terorist”, iar FBI susţine, pe pagina sa de internet, că “regimul iranian reprezintă o ameninţare din mai multe puncte de vedere: în domeniul cibernetic, al serviciilor de informaţii străine şi al terorismului”.
În tot acest timp, Grupul parlamentar românesc de prietenie cu Republica Islamică Iran rezistă.
