in ,

Noul plan de restructurare a combinatului Liberty Galaţi a fost depus la tribunal. Propune vânzarea companiei la licitaţie pentru cel puţin 444 milioane de euro

Noul plan de restructurare a combinatului Liberty Galaţi a fost depus la tribunal. Propune vânzarea companiei la licitaţie pentru cel puţin 444 milioane de euro

Combinatul siderurgic Liberty Galaţi ar putea primi o nouă şansă, la un an de la intrarea în concordat preventiv şi la două luni de la încercarea ratată de vânzare la licitaţie. Principalul atu pe care mizează de această dată este preţul de pornire, mult diminuat. Faţă de varianta iniţială, a fost redus la 70%.

Sfârşitul lunii aprilie ar putea marca un nou început pentru fosta glorie a siderugiei româneşti. Cei doi administratori concordatari, Euro Insol şi CITR filiala Galaţi au depus, la Tribunalul Galaţi, Planul de restructurare a Liberty Galaţi.

Schimbarea principală vizează preţul la care este propusă vânzarea combinatului.

“Propunem vânzarea în bloc a activelor din componenţa Combinatului Siderurgic Galaţi, prin organizarea unei licitaţii, având preţul de pornire de 444.026.436 euro exclusiv TVA (echivalentul sumei de 2.263.557.965 lei la cursul BNR din 3.04.2026), reprezentând 70% din valoarea de piaţă a activului conform raportului de evaluare”, se arată în Planul de restructurare, document consultat de News.ro.

Anterior, preţul de pornire a fost de 709,1 milioane euro.

Din martie 2025, compania este în concordat preventiv – procedură juridică prin care o companie în dificultate financiară negociază cu creditorii un plan de redresare, pentru a evita falimentul.

Ce s-a întâmplat la prima licitaţie de vânzare a Liberty Galaţi

Cu câteva zile înainte de 12 martie 2026, când era organizată prima licitaţie de vânzare a combinatului siderurgic din Galaţi, părea că tranzacţia va fi încununată de succes.

Şase posibili investitori încheiaseră acorduri de confidenţialitate în vederea accesării mai multor documente şi informaţii despre combinat.

Cinci caiete de sarcini fuseseră vândute, iar patru delegaţii au vizitat platforma combinatului, au declarat pentru News.ro persoane din conducerea Liberty Galaţi.

Companiile care au achiziţionat caietele de sarcini sunt:

– MetInvest, grup internaţional de companii miniere şi metalurgice controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov;

– UMB Steel – controlat de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu; recent, grupul a preluat combinatul siderurgic ArcelorMittal Hunedoara.

– JSW – unul dintre liderii indieni în producţia de oţel;

– Sidenor – lider în industria siderurgică europeană în producţia de produse lungi din oţel special, furnizor de produse finisate la rece pe piaţa europeană. Compania deţine centre de producţie în Spania şi reprezentanţe comerciale în Germania, Franţa, Italia şi Regatul Unit.

– Jindal Steel – a treia companie ca producţie de oţel din India.

Pe platformă au fost reprezentanţii MetInvest, UMB Steel, JSW şi Sidenor.

Sentimentul de optimism s-a risipit însă cu două zile înainte de data licitaţiei.

Conform regulamentului, până la 48 de ore înainte de momentul închiderii înscrierii, cei decişi să liciteze trebuiau să prezinte o scrisoare de garanţie de 7% din valoarea de start cerută, respectiv 49 de milioane de euro.

Niciunul dintre investitorii care au cumpărat caietele de sarcini nu a făcut-o.

Explicaţia modificării preţului: erori de prelucrare

“Valoarea de piaţă a activului Combinatului Siderurgic a suferit modificări, ca urmare a unei revizuiri, întrucât s-au strecurat o serie de erori de prelucrare a valorilor din rapoartele de evaluare”, se arată în Planul de restructurare modificat al Liberty Galaţi, întocmit de Euro Insol şi CITR filiala Galaţi şi depus în aprilie la Tribunalul Galaţi.

Conform documentului consultat de News.ro, valoarea de piaţă a fost reevaluată la 3,23 miliarde lei, iar cea de lichidare, la 1,9 miliarde lei.

Anterior, cei doi indicatori erau mai mari pentru că includeau şi active valorificate ulterior întocmirii rapoartelor (cum ar fi un bloc de locuinţe) sau bunuri la care societatea nu avea drept de proprietate (de exemplu, construcţii ridicate de Linde pe terenul Liberty Galaţi).

Principalele datorii pe care Liberty Galaţi le are în momentul de faţă sunt către Exim Banca Românească – 1,5 miliarde lei, ca urmare a accesării a două credite de 292 milioane de euro, destinate repornirii activităţii.

Al doilea mare creditor este Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), cu 273 milioane lei la care se adaugă alte 417 milioane lei, contestate în instanţă. Şi Primăria Galaţi are de recuperat 44 milioane de lei, taxe şi impozite neonorate. Un alt creditor de stat important este Direcţia Bazinală Ape Prut, cu două milioane de lei.

Peste 633 de milioane de lei au de recuperat şi creditorii chirografari: un număr de 1.200 de companii ce nu deţin garanţii de tip ipotecă, privilegiu ori gaj pentru sumele datorate.

În total, datoriile Liberty Galaţi se ridicau în aprilie 2026 la aproape 3,4 miliarde de lei.

O posibilă decizie referitoare la Noul plan de restructurare a combinatului Liberty Galaţi ar putea fi luată pe 24 iunie 2026, când este programată şedinţa de judecată. În acest context, licitaţia de vânzare nu ar putea fi organizată mai devreme de luna iulie.

News.ro a întrebat reprezentanţii CITR care este calendarul estimat pentru următoarea etapă a vânzării combinatului din Galaţi. Până la ora publicării materialului, nu am primit un răspuns.

Pe fondul zecilor de solicitări făcute de creditori pentru declanşarea insolvenţei, Liberty Galaţi intra în procedura de concordat preventiv în martie 2025.

Procedura previne insolvenţa, permite restructurarea datoriilor şi reluarea activităţii în condiţii negociate cu principalii creditori şi agreate în instanţă.

viewscnt

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Fotbal: Federația olandeză a obținut câștig de cauză în litigiul legat de jucătorii cu dublă cetățenie

Fotbal: Federația olandeză a obținut câștig de cauză în litigiul legat de jucătorii cu dublă cetățenie

Dan Motreanu (PNL): Semnarea unei moţiuni nu echivalează automat cu susţinerea acesteia la vot. Există parlamentari care, deşi au semnat, nu împărtăşesc această direcţie. Inclusiv în interiorul PSD există opinii divergente

Dan Motreanu (PNL): Semnarea unei moţiuni nu echivalează automat cu susţinerea acesteia la vot. Există parlamentari care, deşi au semnat, nu împărtăşesc această direcţie. Inclusiv în interiorul PSD există opinii divergente