Independența națională și apartenența la Uniunea Europeană nu se exclud, ci se completează prin cooperare, solidaritate și asumarea unor valori comune, a declarat, duminică, la Oradea, istoricul dr. Radu Romînașu, în discursul său la ceremonia militară organizată la Statuia Regelui Ferdinand I din Piața Unirii, pentru a marca Ziua Independenței Naționale a României.
‘Independența nu mai înseamnă izolare, ci capacitatea de a trăi liber prin cooperare și participare la un bine comun. A fi parte a Uniunii Europene nu înseamnă a renunța la propria identitate, ci a o afirma într-un cadru mai larg, printr-un dialog deschis cu alte identități’, a afirmat istoricul.
Programul a cuprins întâmpinarea persoanei oficiale, prezentarea onorului și salutul drapelului de luptă, intonarea Imnului național al României, o slujbă religioasă oficiată de preotul Garnizoanei Oradea, Ionuț Jolța, și două alocuțiuni privind însemnătatea evenimentului susținute de prefectul Marcel Dragoș și de istoricul Radu Romînașu.
Prefectul Marcel Dragoș a citit mesajul premierului Ilie Bolojan cu ocazia zilei de 10 Mai, în care a subliniat că, ‘așa cum prima generație de lideri ai României moderne a schimbat destinul țării, și noi avem datoria să ducem România mai departe, prin muncă, seriozitate și decizii corecte’.
Directorul Departamentului de Istorie de la Facultatea de Istorie a Universității din Oradea, lectorul universitar dr. Radu Romînașu a evidențiat dubla semnificație a zilei de 9 Mai pentru România și Europa: proclamarea independenței României în 1877 și începutul proiectului european modern prin Declarația Schuman din 1950. El a pus accent pe ideea că independența națională și apartenența la Uniunea Europeană nu se exclud, ci se completează prin cooperare, solidaritate și asumarea unor valori comune.
Potrivit acestuia, 9 Mai este o zi dedicată reflecției asupra valorilor fundamentale care definesc societatea europeană – libertatea, democrația, demnitatea, solidaritatea și responsabilitatea – într-un context internațional marcat de tensiuni geopolitice, crize economice și provocări sociale.
Radu Romînașu a adăugat că Europa trebuie privită ca ‘un proiect aflat într-o permanentă construcție’, bazat pe luciditate, transparență și cooperare între statele Uniunii Europene. În opinia sa, unitatea europeană nu este un fapt garantat, ci un ideal care trebuie apărat și consolidat permanent, mai ales în fața conflictelor din vecinătatea estică, a migrației și a polarizării sociale.
‘Europa nu este o realitate statică, ci un angajament continuu, care cere luciditate, onestitate, transparență, responsabilitate și voință comună’, a spus istoricul. Referindu-se la rolul României, el a arătat că țara noastră are o responsabilitate aparte, datorită poziției sale la frontiera estică a Uniunii Europene, fiind ‘o punte între lumi, între tradiție și modernitate’.
În mesajul său, Radu Romînașu a mai punctat că ziua de 9 Mai este, înainte de toate, o zi dedicată oamenilor care au luptat pentru independență și pentru idealul unei Europe unite, dar și generațiilor actuale, chemate să continue aceste valori prin fapte și responsabilitate civică.
După cele două discursuri, reprezentanții instituțiilor și ai partidelor politice au depus coroane de flori la statuia Regelui Ferdinand I. Defilarea detașamentului de onoare a încheiat ceremonia militară dedicată Zilei Independenței Naționale a României.
